Politica externă a UE, dreptul de veto și deficitul democratic

România a anunțat, prin gura unor oficiali mai mult sau mai puțini legitimi, că acceptă renunțarea la dreptul de veto în materia politicii externe comune a UE, așa cum dorește Comisia Europeană, susținută de încă zece state membre (deocamdată). Știrea a aprins o mare și nervoasă dezbatere în România. Aceasta a trecut peste câteva întrebări prealabile absolut necesare: Are UE o politică externă și de securitate comună? Cum se poate modifica procedura de adoptare a deciziilor referitoare la această politică? Cine poate angaja România într-un asemenea demers de ...

Citește tot articolul

Social

Europa ca identitate

Ce le-a permis oare indo-europenilor să realizeze sinteza între libertate şi disciplină, între Polis şi Imperium? Axialitatea, virilitatea ...

Află mai multe
Cultural

Ierarhie tradiţională ...

Pentru a înţelege spiritul „tradiţional” şi ceea ce lumea modernă a inventat pentru a-l nega, trebuie să ne raportăm la o învăţătură ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

Constanța, un drum deschis

Dorul de Constanța m-a mânat în aceste zile spre mare. Izul umed-sărat al mării și tipetele păsărilor se asociază imediat unei stări aproape eterice de libertate. Oricine suferă de apăsarea orizontului închis între blocuri sau a aerului confiscat de motoare are nevoie de mare. Și oricine a crescut în mici mahalale de oraș balcanic, în care mirosurile, culorile și limbile se combină indiferente la armonie, obișnuit să cutreiere și să ...

Se schimbă axul lumii. De unde plecăm?

1. Hong Kong, China. Tânărul de 29 ani, Edward Snowden, care a lucrat pentru serviciile de informații americane CIA și NSA, a fugit în China, Hong Kong, după ce a arătat că SUA desfășoară un uriaș program de ascultare și interceptare a comunicațiilor, la scară națională și planetară, numit PRISM*. (BBC, 10 și 14iunie 2013). 2. Nicaragua, America Centrală. China își propune să străpungă ea America Centrală, așa încât să nu își ...

Geopolitica naţional-comunismului român

  La renumita conferinţă din 25 ianuarie 1904, geopoliticianul britanic Halford Mackinder a menţionat în faţa ascultătorilor săi importanţa fundamentală a marelui spaţiu situat în centrul continentului euroasiatic, pe care dumnealui l-a numit Heartland (“regiunea-inimă”, adică “teritoriu central”) şi l-a definit “axa geografică a istoriei”. Într-un studiu ulterior din 1919, Democratic Ideals and Reality, Mackinder dezvolta argumentul şi afirma ...

Bâlci justiţiar şi mahala educaţională

Despre corupţia din sistemul de învăţământ românesc se ştie de multă vreme. Politicieni, profesori, părinţi şi elevi s-au întâlnit cu ea fie ca o nedreptate, fie ca un mijloc de rezolvare a situaţiei şcolare a unei odrasle răsfăţate sau inapte intelectual. O ştia şi Caragiale atât de bine încât a scris magistralele schiţe ,,Bacalaureat” şi ,,Lanţul slăbiciunilor”. Se pare că meteahna e veche şi are legătură ...

Baculatură

Învăţământul din România a devenit, trebuie s-o recunoaştem, o amintire. Poporul spaniol, spunea Ortega y Gasset în Spania nevertebrată, este acum „norul de praf care stăruie după ce pe marele drum istoric a trecut în galop un mare popor...” România se tot descompune, se tot descompune, ca să-l reluăm pe Ortega, iar învăţământul nostru actual, modern şi democratic, nu este decât spectrul a ceea ce fusese ...

Cocalarul şi vinul sfinţit

Mădălin a fost pentru mine tipul clasic de cocalar de Bucureşti: un ins certat cu şcoala şi cu bunul simţ, care trăgea la fiare în sălile de sport pentru a-şi umfla muşchii, cu o ceafă groasă pe care straturile de grăsime se revărsau unele peste altele, plin de ghiuluri pe degete şi lanţuri de aur la gât, îndrăgostit nebuneşte de manele. Când făcea grătarele pe balcon scotea casetofonul pe geam şi-i dădea pe Adi Minune şi Vali Vijelie la ...

Terapeutica europeană: prescripţie filosofico-politică

Simptomatologia împotmolirilor ezitante ale „plaurului” european (manifestată prin criza economică europeană) se resimte, deopotrivă, dinspre deghizarea sistemelor politice în„partidocraţii guvernate” şi dinspre pieţele reconvertite în sfere de putere autonome, cu recul reperabil în diminuarea forţei de rezistenţă a puterii şi a calităţii democraţiilor emergente. Pe fondul eşuării efortului de (re)inventare a idealului ...

”Altfel” despre România (II)

Revenim la cele discutate anterior de istoricul Lucian Boia, în legătură cu această ţară şi locuitorii ei, întorşi pe toate feţele şi ipostazele istorice, care de cele mai multe ori, afirmă acelaşi autor, s-au aflat la marginea culturii majore. De ce Lucian Boia are o asemenea reprezentare? O altă afirmaţie, foarte generală şi în acelaşi timp greu demonstrabilă, ne poate edifica. „Din secolul al XIV-lea până astăzi, românii par să bată ...

Arhivă