Editoriale culturale, politice, recenzii
Singurul scriitor român citat de Jean Parvulesco printre cei treizeci şi şase care, cum ne declară el însuşi, “ont le plus compté pour [lui et] ont souterrainement nourri [son] oeuvre” (1), adică “au contat cel mai mult pentru [el şi]…
Citeste mai mult
Sintagma „Revoluţie Conservatoare”, care după al doilea război mondial a fost făcută celebră de către Armin Mohler, s-a născut în secolul anterior; cel care i-a dat un conţinut programatic a fost însă literatul Hugo von Hoffmanstahl, în 1927: într-un discurs…
Citeste mai mult
“Contrainiţierea” şi agenţii săi Cel mai bun mod de a lămuri preliminar conceptul guénonian de „contrainiţiere” va consta în a face referire la cele mai semnificative rânduri pe care i le-a dedicat acestuia René Guénon însuşi. „Termenul «contrainiţiere» – citim…
Citeste mai mult
“Într-o vreme asiaticul purta printre greci un foc ascuns şi aceştia, cu poezia şi gândirea lor, au alcătuit natura în chip luminos, turnând-o într-o formă clară şi plină de măsură”. (M. Heidegger, Aufenthalte) Destinul lui Heidegger în Iran În…
Citeste mai mult
Centralitatea României Folosindu-se de o sumă de date provenite din culture „arhaice”, Mircea Eliade a arătat că „omul din societăţi premoderne doreşte să trăiască cât mai aproape de Centrul Lumii şi ştie că ţara lui se află efectiv în centrul…
Citeste mai mult
Un peisaj geografic determină destinul poporului care îl locuiește. Un popor care cucerește un teritoriu și se stabilește în el acceptă legea acelui teritoriu, conștient sau nu de lucrul acesta. S-ar putea da foarte multe exemple în acest sens; dar,…
Citeste mai mult
Instrumentul fundamentalist „Adevărata problemă a Occidentului nu este fundamentalismul islamic, ci Islamul ca atare”. Această frază, pe care Samuel Huntington o aşază la finalul lungului capitol al Ciocnirii civilizaţiilor intitulat „Islamul şi Occidentul” (1) merită să fie citită cu o…
Citeste mai mult
Imperialismul, ”faza supremă a capitalismului” Imperialismul e un capitol al vocabularului modern; neologisme de specie relativ recentă sunt în majoritate formele lingvistice ce apar cu ajutorul sufismului –ism, care vine și se adaugă elementului radical al adjectivului imperial, dând astfel…
Citeste mai mult
“Sunt oameni laşi care fac deja provizii de apă minerală, salamuri, făină şi gaz (…) încep astfel, cu salam şi gaz în cămară (…) ca nişte şoareci ce se gândesc numai la acumularea de hrană pentru a-şi salva pielea…
Citeste mai mult
Continuând o cercetare din care am furnizat primele rezultate acum câţiva ani într-un studiu cuprins în lucrarea noastră Avium voces (Edizioni all’insegna del Veltro, Parma 1998, pp. 67-87), în numărul din iulie al revistei electronice “La Nazione Eurasia” (numărul special…
Citeste mai mult
În urma rezultatelor referendumurilor de acum aproape zece ani în care electoratul francez şi cel olandez au respins proiectul „Constituţiei europene”, „Eurasia” a publicat o scurtă dezbatere între mine şi Costanzo Preve pe tema „Ce trebuie făcut cu Uniunea Europeană?”…
Citeste mai mult
Miercuri, 12 februarie 1941, în sala “Comedia” a Teatrului Naţional din Bucureşti (al cărui director era la vremea aceea romancierul Liviu Rebreanu), avea loc premiera Ifigeniei, drama în trei acte şi cinci tablouri pe care Eliade o scrisese spre sfârşitul…
Citeste mai mult
Comeliu Zelea Codreanu nu are foarte mulţi adepţi în România. Istoria l-a etichetat ca pe un personaj nefast şi ideile sale sunt periferice în spaţiul public românesc. Este de aceea un mister de ce în Italia mitul “Căpitanului” are atât…
Citeste mai mult
După o definiţie generală, care încearcă să le sintetizeze pe cele date de diferiţi oameni de stiinţă, geopolitica poate fi considerată drept „studiul relaţiilor internaţionale din perspectivă spaţială şi geografică, unde este luată în considerare influenţa factorilor geografici asupra politicii externe a statelor şi rivalităţile de putere asupra teritoriilor aflate între două sau mai multe state, sau între diverse grupuri politice şi mişcări armate”[i].
Cu a sa doctrină “care se ascunde / sub vălul versurilor stranii” şi cu certitudinea lui de a fi numai un copist al Iubirii, Dante n-a fost un “literat”, aşa cum nu au fost „literati” rshi-i vedici sau mantrakrt-i, ci a fost un clar-văzător, un mărturisitor al adevărului (satya-âdin)
(Ananda K. Coomaraswamy)