Editoriale culturale, politice, recenzii
Suveranismul parcurge, așadar, drumul lent, coborâtor, al transformării din voință divină – de neînțeles fundamental pentru oameni – în voință umană individuală circumscrisă nevoilor și apetențelor celor mai directe. Dintre acestea, evident, cele materiale sunt mai vizibile și mai „spectaculoase”,…
Citeste mai mult
În ceea ce privește relația dintre suveranismul înțeles în termenii politici ai modernității și problematica voinței, lucrurile sunt aici mai mult decât grăitoare. La o analiză atentă a „dogmaticii” moderne a suveranismului, este lesne de observat că, în cele din…
Citeste mai mult
Din imaginea atașată rezultă un fapt interesant: cele două puteri energetice clasice sunt SUA și Rusia (geopolitic, Orientul Mijllociu nu cotează în sine), în vreme ce puterile energetice „post-moderne” sunt China și UE (ca aspirație… green deal etc.) Competiția dintre…
Citeste mai mult
Toate conceptele gândirii politice au fost inițial concepte teologice, spunea Carl Schmitt. Cu cuvintele sale, „toate conceptele semnificative ale teoriei moderne a statului sunt concepte teologice secularizate”[1]. Așadar, pentru a se „realiza” politic în sens modern, conceptele teologice au fost…
Citeste mai mult
Rusiei i se oferă un os de ros, numit iliberalism, antiglobalism sau trumpism. Dihotomia globalist/naționalist trebuie degrabă abandonată, altfel Rusia și cei care vor să elimine „globalismul” vor pierde exact Sudul Global, în numele căruia se așază (zic ei) la…
Citeste mai mult
Așezarea și, mai ales, greutatea (ponderea) pieselor de șah pe eșichierul geopolitic global actual arată că centrul de greutate al lumii se instalează definitiv în aria RIC – Rusia, India, China, adică a noului Heartland al geopoliticii actuale. Cel vechi,…
Citeste mai mult
Geopolitica a consacrat diferența dintre puterile maritime și cele continentale. Puterile maritime nu sunt doar cele care pun accentul în special pe flotă. Adevărul e că puterile maritime sunt în mai mare măsură puteri financiare. Motivul e simplu: nu poate…
Citeste mai mult
Istoriografia fostului regim, atât de criticată după 1989, avea o semnificație națională pe care azi a pierdut-o cvasi-definitiv. Ea trasa, cu obstinație, un Destin acestui popor, un destin istoric pe care poporul l-ar fi urmărit secole la rând. E de…
Citeste mai mult
Atâta timp cât va privi spre Vest (în sens spiritual, nu neapărat geografic), România va fi o țară în care patriotismul va fi imposibil. Cauza e istorică. Ideea de națiune și ideea patriotică se nasc ca ultim avarat al individualismului…
Citeste mai mult
Cultura franceză este una dintre cele mai triste. Fiind, prin verb și geniul etnic, înzestrată „matematic” pentru morală, ea a fost obligată să-și măsoare, cu precizie, propria decadență. Orice francez lucid e un judecător aspru, neiertător, al culturii proprii. Pe…
Citeste mai mult
Suveranitatea înseamnă lupta pentru identitatea politică a unei națiuni/comunități. Nu există suveranitate deplină, nici vasalitate definitivă. Marele istoric Alexandru Lapedatu (1876-1950) afirmă, contrar simțului comun, că suveranitatea e compatibilă cu condiția de stat tributar, cum arată epoca voievodală a Țărilor…
Citeste mai mult
Moțiunea de cenzură împotriva Comisiei von der Leyen a căzut. Era de așteptat, dar asta nu face votul Parlamentului European mai puțin revoltător. Cum se explică faptul? ACUZAȚIILE ȘI APĂRĂRILE URSULEI VON DER LEYEN Cu un tupeu…
Citeste mai mult
Întrebarea care se pune în legătură cu dezvăluirile ce vizează finanțările americane prin USAID în lume (de ce acum?) este mai importantă decât magnitudinea dezvăluirilor. În această materie, ceea ce se dezvăluie, se face cu un scop. Important este să vedem scopul…
Citeste mai mult
Uniunea Europeană nu înseamnă Europa. Acest enunț nu are nimic spectaculos, ci este o realitate de fapt. Nu numai că UE nu cuprinde toate statele europene, dar, în interiorul actualei uniuni sunt destule forțe care vor să reformeze modelul construcției…
Citeste mai mult
Dacă e adevărat, așa cum spunea Carl Schmitt, că toate conceptele semnificative ale teoriei moderne a statului nu sunt altceva decât concepte teologice golite de conținutul lor propriu-zis teologic (sau secularizate)[1], în cazul multiculturalismului ideea poate fi dusă mai departe…
Citeste mai mult