Mai multe institute de cercetare ale Academiei Române au lansat joi, 4 decembrie, inițiativa Forumul Capitalei, o platformă de idei privind problemele critice și soluțiile de dezvoltare a Bucureștiului. Această inițiativă este structurată ca o platformă deschisă, interdisciplinară și orientată către rezultate concrete. În condițiile în care Bucureștiul suferă din cauza lipsei de coordonare între Primăria generală, sectoare și administrațiile autonome (transport, termoficare etc.), Forumul Capitalei ar putea crea un cadru comun de dialog și decizie, cu mecanisme de lucru clare, dacă factorii decidenți țin cont de soluțiile specialiștilor.
Inițiativa organizării acestui forum aparține Bibliotecii Academiei, Institutului de Sociologie, Centrului European de Studii în Probleme Etnice, Institutului de Cercetare a Calității Vieții ale Academiei Române.
La prima ediție au participat cercetători de la cele trei institute și specialiști de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Micu”, Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică, care au prezentat provocările sociale, economice, urbanistice, de trafic și problemele urgente pe care trebuie să le rezolve ca Bucureștiului să devină o capitală și oraș de însemnătate geostrategică europeană.
În cuvântul său, prof.univ.dr. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și directorul Bibliotecii Academiei Române, a afirmat că Bucureștiul are patru probleme importante: „Marea problemă cu care ne confruntăm este că administrația Capitalei nu înțelege niște probleme de fond. Enumăr doar patru probleme cu care orașul se confruntă. Nu se poate dezvolta un oraș fără un Plan de Urbanism General (PUG). Ultimul PUG a fost făcut în anul 2000, acum 25 de ani, când eram la Ministerul Lucărilor Publice și i-am cerut lui Traian Băsescu să aprobe PUG-ul, pe care l-a și aprobat în decembrie. La 10 ani, acest PUG trebuia refacut. Nu s-a refăcut. O altă problemă este cartea tehnică. Între 1950 și până în 1990, majoritatea caselor au fost proiectate de Proiect București. Aveau arhivă. Nu poți să consolidezi o casă fără să ai proiectul respectiv. Din păcate, în 1992-1993, Proiect București s-a privatizat și cel care a făcut privatizarea a luat și arhiva, pentru că dacă cineva are nevoie de arhivă, să plătească. S-a desființat și această asociație, iar arhiva se găsește azi pe undeva pe la Brăila, într-o arhivă particulară. Punctul trei: am pus o bulină roșie pe clădiri în 2000 . De atunci, de 25 de ani, dacă s-au consolidat 12 clădiri. Dacă vine un cutremur vor fi probleme foarte grave. Și o altă problemă este Agenția Națională de Locuințe (ANL). Tot vorbim de construcția de locuințe pentru tineri. A fost înființată în 2000 pentru generația tânără. Din păcate, lucrurile au fost duse în altă parte, pentru ca să profite niște domni care aveau poziții.”
Prof.univ.dr. Ilie Bădescu, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, a afirmat că Bucureștiul se confruntă cu o serie de probleme critice și disfuncționalități, dar are un puternic potențial pentru a se putea dezvolta în armonie cu hinterlandul său care se suprapune cu întregul sud românesc. „Bucureștiul a trecut printr-un proces de dezaxare industrială. Ca mare centru urban, Bucureștiul s-a născut din și prin efectul rutei geostrategice a comerțului care leagă Adriatica de Marea Neagră și mai departe de drumul fără pulbere care conectează Europa Centrală de Orientul apropiat și îndepărtat. Centrul industrial a devenit în 35 de ani un simplu mare antrepozit. Bucureștiul industrial a fost aproape lichidat în favoarea Bucureștiului comercial cu cele două sisteme de antrepozitare, fiscal și de vămuire. Astăzi 65% dintre oameni lucrează în domeniul serviciilor, și în domeniul serviciilor înalte. 25% din PIB-ul României vine din București. Deci Bucureștiul are un potențial extraordinar. Este adevărat că acum se află într-o stare de precaritate. Timp de 35 de ani nu a avut o strategie de dezvoltare, deși sunt comune care au asemenea strategii. Abia acum a fost prezentată o strategie integrată de dezvoltare urbană…. De aceea, domeniile trebuie interconectate. Bucureștiul este un nod, un hub. …. Legătura directă a Bucureștiului cu portul maritim Constanța este axul danubiano-pontic definitoriu pentru una dintre configurațiile geostrategice cheie ale Europei de sud. De aceea, proiectul București – port la Dunăre trebuie urgent relansat. De acest proiect depinde nu doar echilibrul României, ci și securitatea europeană în regiunea danubiano-pontică. Desigur toate aspectele capătă relevanță în contextul re-examinării dosarului Bucureștiului-capitală și oraș de însemnătate geostrategică europeană… „
Prof.univ.dr. Radu Baltasiu, Directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române a propus în cuvântarea sa un răspuns pentru întrebarea „ce înseamnă Capitala din punct de vedere sociologic?”. În acest sens a declarat că: „Bucureștiul are niște rosturi aparte. Fațetele sale geopolitice de dezvoltare sunt: Dunărea, Marea Neagră și Carpații. Economic vorbind însă, Bucureștiul este punctul central prin care intră și ies banii din țară. Din punct de vedere al transportului rutier Capitala este încă strangulată. Demografic, Bucureștiul este un aspirator de populație. Aparent, Bucureștiul înregistrează o performanță școlară, însă în ultimii ani s-au construit două creșe/grădinițe de stat, în timp ce în Varșovia s-au construit peste 30. Cultural, avem de două ori mai puține evenimente decât Varșovia și Budapesta. Rețeaua publică de sănătate este ca acum 35 de ani. Sarcina sănătății a rămas tot în grija contribuabilului”. În ceea ce privește calitatea locuirii, referindu-se numai la câteva exemple, directorul CESPE a afirmat că: „Bucureștiul este cea mai poluată Capitală Europeană. 5% dintre nou-născuții Bucureștiului mor anual din cauza poluării. Bucureștiul este al 5-lea cel mai congestionat oraș din lume. Transportul public este lipsit de continuitate, fracționat. Haosul stilistic este și el prezent. Bucureștiul trebuie să se comporte ca o Capitală cu ieșire la mare, devenind factor de ordine mai ales la nivel național”.
Dr. inginer Ștefan Ioniță, director executiv al Centrului de Studii Tehnice, Rutiere și Informatică, a declarat că: „o dezbatere cu specialiști poate aduce dezvoltare reală, iar neintegrarea specialiștilor în administrație este o mare problemă, care trebuie rezolvată cât mai repede. La nivel rutier, orașul nu respiră pentru că populația și nevoile au crescut, pe când infrastructura rutieră a fost neglijată. Poate că avem nevoie astăzi de o alternativă la metrou, pentru că este și costisitor și greu de realizat. O astfel de opțiune ar putea fi ceea ce inginerii numesc metroul ușor. Noi implementăm soluții de acum 100 de ani și ne lăudam cu ceea ce facem. Ba mai mult am distrus feroviarul și am lăsat în paragină fluvialul. Bucureștiul este amplasat în proximitatea a două coridoare europene, la care este foarte slab conectat. Aceasta este o urgență pe care nu o putem ignora. Ce avem de făcut: creșterea suprafeței tramei stradale majore, utilizarea arterelor care au o capacitate mare de circulație, construirea unor artere rutiere noi, rezonificarea urbanistică a orașului, revitalizarea transportului feroviar, limitarea numărului de autovehicule înmatriculate în oraș, absorbția localităților periferice, creșterea numărului de parcări gratuite (în prima oră) din vecinătatea instituțiilor, creșterea numărului de parcări de reședință și altele”.
În încheiere prof.univ.dr. Tiberiu Florescu, reprezentantul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, președintele Registrului Urbaniștilor din România, a declarat: „Planul Urbanistic al Bucureștiului a fost demarat în urmă cu 12 ani. Dincolo de o viziune coerentă avem nevoie și de o misiune asumată a autorităților, de programe și proiect concrete. Planul urbanistic este în principal despre viitor, despre predictibilitate și dezvoltare coerentă, sustenabilă,reprezentativă pentru o capitală europeană. Ce tip de oraș ne dorim? Aceasta este o întrebare la care cei care îl conduc și îl administrează trebuie să răspundă. Urbanismul este o știință integratoare, el nu poate fi făcut oricum și nici aplicat la întâmplare, iar flexibilitatea și precizia pe care ne-o oferă instrumentele moderne de planificare și reglementare fac posibile răspunsuri eficiente, adaptate la o permanentă evoluție a nevoilor orașului”.
Forumului Capitalei urmează a fi extins și se dorește a fi continuat cu o frecvență trimestrială.
A consemnat Alexia Călin
