Continuând firul de unde am rămas ultima dată când am scris articolul despre negocierile SUA–Iran pe blogul meu, intitulat „Sunt șanse minime ca Trump să declanșeze un război în Golf”, discuțiile care încep astăzi la Geneva vor fi cruciale. O delegație americană, inclusiv emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner, se va întâlni marți dimineață cu iranienii.
Fundalul surprinzător îl constituie dezvăluirea dramatică făcută ieri de președintele SUA, Donald Trump, care a declarat: „Voi fi implicat în acele discuții, indirect. Și vor fi foarte importante.” Trump a adăugat că iranienii sunt, de această dată, motivați să negocieze.
Evident, canalul de comunicare din culise este extrem de activ. Semnificația acestui fapt trebuie remarcată cu atenție: Trump, care în ultima perioadă a alternat între amenințări și încercări de a ademeni Teheranul, se identifică acum deschis cu diplomația. Așa ceva nu s-a mai întâmplat până acum.
Israelul trebuie să fie extrem de îngrijorat. Cel mai mare coșmar al său prinde contur — un acord americano-iranian.
Au existat și unele declarații pozitive din partea iraniană. Ministrul adjunct de externe al Iranului, Majid Takht-Ravanchi, a declarat pentru BBC, într-un interviu publicat duminică, că Iranul este pregătit să ia în considerare compromisuri pentru a ajunge la un acord nuclear, dacă Washingtonul este dispus să discute ridicarea sancțiunilor. Șeful agenției atomice iraniene a afirmat lunea trecută că Teheranul ar putea accepta să dilueze uraniul său cel mai puternic îmbogățit în schimbul ridicării tuturor sancțiunilor financiare.
Pe de altă parte, după o convorbire organizată în grabă, de două ore și jumătate, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, în vizită, miercurea trecută, la Casa Albă, Trump a declarat public că a insistat ca discuțiilor cu Iranul să li se ofere o șansă și a menționat un termen de o lună.
Între timp, administrația Trump s-a îndepărtat și de orice sprijin deschis pentru schimbarea regimului în Iran. Vicepreședintele JD Vance a formulat astfel poziția: „Ei bine, dacă poporul iranian dorește să răstoarne regimul, aceasta este decizia poporului iranian. Ceea ce ne preocupă pe noi în acest moment este faptul că Iranul nu poate avea o armă nucleară.”
O astfel de agendă minimalistă este exact ceea ce caută Iranul. Refuzul Teheranului de a accepta îmbogățirea zero a uraniului a fost până acum un punct major de blocaj, însă șeful programului atomic iranian a declarat lunea trecută că s-ar putea găsi o soluție prin care Teheranul să accepte diluarea stocului său de uraniu cel mai puternic îmbogățit, ca exemplu de flexibilitate pentru a răspunde preocupărilor Washingtonului că îmbogățirea uraniului în Iran ar putea reprezenta o posibilă cale către arme nucleare.
Totuși, Netanyahu rămâne ferm pe poziții. După întoarcerea de la Washington, el a repetat că un acord trebuie să includă scoaterea materialului îmbogățit din Iran. „Nu trebuie să existe capacitate de îmbogățire — nu doar oprirea procesului de îmbogățire, ci demontarea echipamentelor și a infrastructurii care îți permit să îmbogățești încă de la început”, a declarat el.
