Politica externă a UE, dreptul de veto și deficitul democratic
România a anunțat, prin gura unor oficiali mai mult sau mai puțini legitimi, că acceptă renunțarea la dreptul de veto în materia politicii externe comune a UE, așa cum dorește Comisia Europeană, susținută de încă zece state membre (deocamdată). Știrea a aprins o mare și nervoasă dezbatere în România. Aceasta a trecut peste câteva întrebări prealabile absolut necesare: Are UE o politică externă și de securitate comună? Cum se poate modifica procedura de adoptare a deciziilor referitoare la această politică? Cine poate angaja România într-un asemenea demers de ...
Europa ca identitate
Ce le-a permis oare indo-europenilor să realizeze sinteza între libertate şi disciplină, între Polis şi Imperium? Axialitatea, virilitatea ...
Află mai multeSuveranitatea și ...
Consecințele politice ale lui concepției lui Hobbes Autoritatea lui Thomas Hobbes în materia filosofiei politice moderne, cu accent pe ideea ...
Află mai multeArticole evidențiate pe Estica
Mesaje din Sirius (VII) Secolul nostru de aur – un mileniu?
Grigore Traian Pop | Politic | 18 mai 2013
Invitaţie expoziţie Cristian Bădiliţă
Cristi Pantelimon | Cultural | 16 mai 2013
Domicilierea politică: Parlamentul pneumatic
Viorella Manolache | Politic | 15 mai 2013
Tablou al sărăciei sociale
Nela Mircică | Social | 14 mai 2013
Tablou al sărăciei sociale
Nela Mircică | Social | 14 mai 2013
Mesaje din Sirius (VI) Lev Tolstoi pe soclul soldatului rus, eliberator
Grigore Traian Pop | Politic | 12 mai 2013
Marginalii la un Tratat de patologie politică
| Politic | 11 mai 2013
