Politica externă a UE, dreptul de veto și deficitul democratic

România a anunțat, prin gura unor oficiali mai mult sau mai puțini legitimi, că acceptă renunțarea la dreptul de veto în materia politicii externe comune a UE, așa cum dorește Comisia Europeană, susținută de încă zece state membre (deocamdată). Știrea a aprins o mare și nervoasă dezbatere în România. Aceasta a trecut peste câteva întrebări prealabile absolut necesare: Are UE o politică externă și de securitate comună? Cum se poate modifica procedura de adoptare a deciziilor referitoare la această politică? Cine poate angaja România într-un asemenea demers de ...

Citește tot articolul

Social

Mesaje din Sirius (XLVI) ...

De câte ori apare un volum semnat Lucian Boia, o parte dintre românii ştiutori de carte îl aplaudă, mai mult sau mai puţin discret, iar ...

Află mai multe
Cultural

Zeus și vacile lui ...

În Stilistica limbii române, 1944, una dintre cele mai interesante cărţi ale lui Iorgu Iordan şi una dintre cărţile de înţelepciune ale ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

Cât de rău stăm?

La ora actuală ni se propun soluții politice dintre cele mai diverse și mai promițătoare. Din toate direcțiile. Stânga, dreapta centru, mișcări extremiste, mă rog, cam tot ce există în spațiul politic. Ce ni se promite? O schimbare. Evident în bine. De unde rezultă că toată lumea este de acord că ceva nu este în regulă. Și nu, nu este vorba de România. Alegeți-vă o țară. Oricare țară. Unchiul Sam bunăoară. Clasa medie este de acord că ...

Ar fi dorit Eminescu România în UE?

Cu impresionantul ei patrimoniu cultural cu tot, Europa traversează o criză economică al cărei sfârşit încă nu se arată. Nici zestrea culturală şi istoria popoarelor europene nu rămân scutite de asprimea crizei şi transformă bijuterii ale culturii universale în gaj pentru Fondul Monetar. Am putea aşadar chiar să ne considerăm fericiţi că, din patrimoniul nostru cultural, Eminescu nu este un Acropole clădit din piatră, ci din cuvinte şi idei, care, ...

Conspiraţia neputincioşilor

  Conspiraţia de dragul conspiraţiei e... neputinţă. Conspiraţia reprezintă încercarea unor aspiranţi la putere de a-şi impune voinţa asupra altora prin alte mijloace decât cele consacrate, legitime. Este adevărat, conspiraţiile pot fi şi legitime, tocmai pentru că deţinătorul actual al puterii este nelegitim. Adeseori, conspiraţia reprezintă o formulă insidioasă de acces la putere şi nimic mai mult. Mai ales ...

”Altfel” despre România (I)

Cred că de multe ori, fără să apelăm la specialiști sau la minți luminate, ne-am întrebat de ce poporul acesta, trăitor într-un spațiu geografic atât de divers și plin de resurse, a fost și este în continuare cu un pas sau poate chiar mai mulți înapoia lumii ”civilizate”. Dacă mă întrebați pe mine, eu mă bucur că este așa, deoarece conservatorismul moderat și refuzul de a capitaliza și hiperraționaliza viața socială, ne ...

Mesaje din Sirius (V) Egolatria (ne)creştină a lui Andrei Pleşu

Întrebat de-i credincios sau nu, domnul Andrei Pleşu a dat, în urmă cu peste două decenii, un răspuns peste măsură de orgolios, abil şi dialectic: „Nu-l învinuiesc pe Dumnezeu de marile mele îndoieli. Numai eu sunt de vină dacă eventual m-am îndepărtat de credinţă”. Erau ani în care libera cugetare, pe care domnul Ion Iliescu şi-o asuma frontal, iar masoneria, de care domnul Pleşu dădea a înţelege că nu-i străin, păreau ...

Postul, între Iad și Rai

Așa cum se postește astăzi, gurmand (diversitatea aromelor vegetale, condimentele exotice etc. concurează strâns bucătăria de dulce, greoaie și mai puțin imaginativă) și igienic (detoxifierea și cura de slăbire au de-a face îndeaproape cu motivația postirii), atenția se concentrează pe senzațiile și evoluțiile organismului, mai puțin pe spiritul omenesc, și deloc pe vreun cadru cosmic în care să ne alăturăm, păcătoși de felurite trepte, muncilor ...

De ce o revistă de antropologie urbană?

De ce o revistă de antropologie urbană? Pe plan naţional sunt puţine sau chiar lipsesc contribuţiile teoretice, sintezele cu orizont teoretizant. Este de remarcat nevoia de sinteză fie de prim plan fie de plan secund. Aceste sinteze sunt ca nişte « cărămizi sau trepte », spre cunoaşterea omului, dar câtă vreme nu există un proiect recunoscut de toţi, cu toate eforturile de cercetare care se fac, uneori remarcabile, nu se poate ajunge decât la « pavarea » selectivă cu aceste ...

Urbanishada vs hibrizii (r)urbani

Glosând pe marginea heterotopiilor, Michel Foucault diagnostica decalajul dintre/între desa­cra­lizarea completă a timpului şi desacralizarea complementară a spaţiului, în evidenţa potrivit căreia, spaţiul – localizat în interiorul opoziţiilor tari – este cel care întreţine formele/formulele rezidual-sacrale, traduse (şi) prin dihotomia centru vs. margine (interior-exterior, public-privat, urban-rural). De altfel, foucault-ian, ar ...

Arhivă