Politica externă a UE, dreptul de veto și deficitul democratic

România a anunțat, prin gura unor oficiali mai mult sau mai puțini legitimi, că acceptă renunțarea la dreptul de veto în materia politicii externe comune a UE, așa cum dorește Comisia Europeană, susținută de încă zece state membre (deocamdată). Știrea a aprins o mare și nervoasă dezbatere în România. Aceasta a trecut peste câteva întrebări prealabile absolut necesare: Are UE o politică externă și de securitate comună? Cum se poate modifica procedura de adoptare a deciziilor referitoare la această politică? Cine poate angaja România într-un asemenea demers de ...

Citește tot articolul

Social

Neantul poporului român

Motto: „Nu trebuie deci să ne liniștim la gândul că barbarii sunt încă departe de noi; deoarece, dacă există popoare care lasă să le fie ...

Află mai multe
Cultural

CĂRŢILE ESTULUI ...

Apariţia romanului O vară la Baden-Baden de Leonid Ţîpkin, în 1981, justifică, în bună parte, superlativele care l-au însoţit, ca şi cele ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

Testul Schengen şi sacrificarea României

Neintrarea României în spaţiul Schengen nu înseamnă numai un refuz al celei mai mari cancelarii europene în faţa unuia dintre cele mai „neeuropene” state, ci mult mai mult. Cei mai mulţi comentatori ai acestui eşec anunţat au speculat graba unor miniştri ai cabinetului Ponta de a se măsura nediplomatic cu cei care au decis să rămânem încă în afara spaţiului vital european. Mircea Duşa, văzut în culorile ...

O anamneză sociologică – tradiţia

Conform abordărilor obişnuite în ştiinţele socio-umane (şi nu numai) astăzi, tradiţia, antiteza inovaţiei, este un fel de proces de conservare a trecutului, de stagnare în trecut – sau rezultanta acestui proces, o stare de înapoiere, o restaurare forţată a ceea ce, pentru că „a fost” deja, nu mai „este”. În concepţia istorică, liniară asupra timpului, care caracterizează, după cum arătau deopotrivă sociologii şi ...

Influenţa regimului comunist asupra familiei creştine

            Familia, Biserica şi Şcoala au fost întotdeauna matca formării moral-religioase a omului. Aportul mamelor, profund ancorate în Biserică şi dedicate în întregime familiei, a fost covârşitor pentru menţinerea coeziunii familiei, pentru creşterea copiilor în spiritul dragostei faţă de Dumnezeu, părinţi, familie, aproapele, comunitate, neam şi ţară.   Acest studiu ...

România, ţiganilor; Transilvania, ungurilor, Moldova, rușilor, Siberia, românilor

Ţiganii, ungurii, LGBT-ul, ruşii, dictatul de la Bruxelles, Eurasia etc. Cum internetul poartă multe, el îmi aduce – şi nu numai mie – tot felul de analize- apeluri-previziuni-dezvăluiri-secrete, destinate să ne informeze, conştientizeze, deruteze şi manipuleze, să ne îndemne să acţionăm pentru ceva sau împotriva a ceva. Ce e adevărat şi ce nu e, ce se susţine şi ce nu? Uneori greu sau imposibil de spus. În alte situaţii, destul de ...

De ce avem nevoie de istorie?

Trecutul este o dimensiune esenţială fără de care prezentul s-ar dezarticula. Realităţile trebuie gândite într-o cronologie firească, nu într-un decupaj temporal, aşa cum discursurile post-moderniste o fac, relativizând importanţa trecutul şi orice manifestare a acestuia în prezent. Avem nevoie de istorici şi istorie! Aşa cum a conchis istoricul român contemporan Lucian Boia, există o istorie ce poate fi recompusă obiectiv plecând ...

„Ţinutul Secuiesc”?

Primul lucru care trebuie lămurit este numărul secuilor din România şi din teritoriul revendicat pentru a fi declarat „ţinut secuiesc”. La ultimul recensământ au fost înregistraţi puţin peste 5.000 (cinci mii) de secui. Această cifră practic pune punct discuţiei. Sunt prea puţini secuii din România ca să li se acorde un statut atât de deosebit. Dat fiind scandalul provocat şi care urmează să ia chiar amploare la Uniunea Europeană, ...

Manifestul unei anti-anti-art

Rezonând la alianţele hibride uşor de revăzut în spaţiul politic, economic sau cultural, variantele alternative (în multiplicare exponenţială), ca substituent al realităţii date, operează, adesea, nuntiri dintre cele mai spectaculoase. Acesta este şi cazul remodernismului - variantăinclusivă mai degrabă decât exclusivă, preocupată de proiecte conective, mai degrabă decât de concepte precum înstrăinare şi excludere, cu susţinerea viziunii ...

Elita, între Orient şi Occident

  Concepţia despre elită a lui René Guénon este cu totul opusă teoriilor sociologice clasice occidentale pe această temă. Dificultatea receptării gândirii guenoniene nu trebuie, de aceea, subestimată. Vorbind despre „elita intelectuală”, el se gândeşte la o elită perfect integrată spiritului tradiţional al unei arii civilizaţionale. Din punctul său de vedere, Occidentul este lipsit de o elită în sens tradiţional ...

Arhivă