Politica externă a UE, dreptul de veto și deficitul democratic

România a anunțat, prin gura unor oficiali mai mult sau mai puțini legitimi, că acceptă renunțarea la dreptul de veto în materia politicii externe comune a UE, așa cum dorește Comisia Europeană, susținută de încă zece state membre (deocamdată). Știrea a aprins o mare și nervoasă dezbatere în România. Aceasta a trecut peste câteva întrebări prealabile absolut necesare: Are UE o politică externă și de securitate comună? Cum se poate modifica procedura de adoptare a deciziilor referitoare la această politică? Cine poate angaja România într-un asemenea demers de ...

Citește tot articolul

Social

Stânga modernă nu e ...

Este stânga de azi marxistă? Într-un comentariu provocator (aici), Bill Lind analizează această întrebare genealogică, și, dacă nu mă ...

Află mai multe
Cultural

Gică Petrescu şi ...

Nu-i prima oară când, în mintea celor care administrează premiul născut din frustrarea lui Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, conceptul de ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

Muzeul Ţăranului Român şi homosexualii

COMUNICAT AL ONG-URILOR CREŞTINE CARE AU PARTICPAT LA PROTESTUL PAŞNIC DE LA MUZEUL ŢĂRANULUI ROMÂN   «Memoria şi identitatea ţăranului român nu au nimic în comun cu homosexualitatea»   În ceea ce privește evenimentele petrecute miercuri, 20 februarie 2013, la Muzeul Țăranului Român, dorim să facem următoarele precizări: Reprezentanții mai multor ONG-uri românești și alți oameni ...

Papa Benedict al XVI-lea despre relaţia dintre religie şi ştiinţă

Joseph Ratzinger (Papa Benedict al XVI-lea) are o activitate publicistică intensă. A scris nenumărate cărţi de religie, morală, filosofie. Reflecţiile sale recente se înscriu într-o frământare planetară dată de nevoia stabilirii unor noi repere în atitudinea omului faţă de problema sensului vieţii, mai ales a sensului vieţii individuale. Deşi se retrage, după o perioadă relativ scurtă de pontificat, ne lasă o moştenire valoroasă în ceea ce ...

Nu mai faceţi politică!

Pare că ciclul democraţiei româneşti postdecembriste a intrat în ultima sa turnantă. Partidele nu se mai ascund, liderii nu mai pierd vremea cu aparenţele, totul se joacă după modelul unui adevărat război civil, dus deocamdată cu arme financiare şi mediatice. Dar tot un război este. În PNL se desantează filiale peste filiale, pentru ca actualul lider să nu fie periclitat, în timp ce „lovitura” aducerii lui Klaus Johannis în partid ...

Curat murdar: Caţantonescu la Constituţiune şi Brânzgonea la Codul electoral

Farfuridi:Ajungem dar la chestiunea reviziunii Constituţiunii şi Legii Electorale....(…). Într-o chestiune politică... şi care, de la care atârnă viitorul, prezentul şi trecutul ţării... să fie ori prea-prea, ori foarte-foarte... (se încurcă, asudă şi înghite) încât vine aci ocazia să întrebăm pentru ce?... Da... Pentru ce?... Dacă Europa... să fie cu ochii aţintiţi asupra noastră, dacă mă pot pronunţa astfel, care lovesc ...

Partidul pirat şi era mai puţinului

  Ca reinterpretare a structurilor cu mai multe dimensiuni, oscilante între ancorarea definitivă în clișeu și/sau arhetip, Marshall McLuhan recupera legătura chimică (în sens rezonant, magic, via Heisenberg, Linus Pauling etc.) a fuziunii atitudinii arhaice faţă de clișeu cu noţiunea modernă de arhetip, ca produs al noilor tehnici, cu toată evidenţa ușor recognoscibilă în procesul prin care mediile tehnologice au efectul de a lichida/ ...

Giovanni Sartori - Ce facem cu străinii?

În starea în care noutatea, în orice domeniu, este învestită cu valoare, a fi străin este aproape un privilegiu. Din partea străinului, solicitarea unei alte „case” decât cea care ţi-a fost atribuită prin simplul fapt al naşterii într-o anumită familie, etnie, cult nu mai este dovadă a eşecului integrării în aceste categorii, ci devine însemn al asumării propriului destin, măsură a curajului şi a capacităţii afirmării de sine. De partea cealaltă, a celor care ...

Care secui?

Câteva întrebări  Prima întrebare care se ridică singură în picioare este următoarea: cum ar putea să existe un asemenea ţinut, numit secuiesc, devreme ce la ultimul recensământ al populaţiei s-au declarat secui numai câteva mii de cetăţeni din România?! Vreo cinci mii cu toţii! S-ar zice că mai mulţi sunt bulgarii, rutenii, tătarii şi o mulţime de alte etnii minoritare din România, cam toate, dar nici una ...

Satul şi logicile lui sociale

Într-unul dintre articolele precedente vorbeam despre un post de radio dedicat lumii satului românesc. Despre comunitatea rurală s-a scris mult, atât în literatură cât şi în sociologie, etnologie, desigur, în istorie. Multe dintre dezbaterile ştiinţifice despre destinul social al satului românesc au în centru o mare interogaţie. Ce fac lumile ţărăneşti în contact cu modernitatea?  Capitalizarea proprietăţii ...

Arhivă