Carl Schmitt împotriva romantismului

În materie de critică a romantismului, nu doar literar, ci și politic, probabil că nimeni nu a făcut-o mai bine decât Carl Schmitt. Totuși, în cadrul Revoluției Conservatoare germane, receptarea pozitivă a romantismului a fost întotdeauna larg majoritară, iar Carl Schmitt reprezintă tocmai excepția. Această critică se exprimă într-o carte apărută în 1919 (cu trei ani înainte de prima ediție a Teologiei politice și cu opt ani înainte de publicarea primei versiuni a Conceptului de politică), care a stârnit imediat dezbateri pasionate. Tocmai această carte apare ...

Citește tot articolul

Social

Ce materiale de ...

Domnul Dan Teodorescu, şeful trupei pop-rock “Taxi”, a avut un vis, căruia i-a dat titlul “ Dumnezeu preferă lemnul şi spaţiile mici” ...

Află mai multe
Cultural

Spațiu și timp la Ezra ...

Pentru că a apărat o poziție similară, pentru că a condamnat cămătăria ca fiind un procedeu heterodox în cadrul Bisericii vremurilor sale, ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

Calea Cerului și relațiile ruso-chineze

Deviatov Andrei | Politic | 16 aprilie 2019

Cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a stabilirii relațiilor diplomatice (1949-2019) și a celei de-a 50-a aniversări a conflictului armat frontalier (1969). Încă din epoca strategului Sun Tzu (孫子 – secolul VI î. Hr.), politica chineză este „calea fără sfârșit a șireteniei”. În consecință, înțelegerea parcursului complex al ultimilor șaptezeci de ani de relații sovieto-chineze și, după 1992, de relații ruso-chineze, necesită o abordare sinceră, unde adevărul ...

Talasocrație și sancțiuni

Claudio Mutti | Politic | 28 martie 2019

Megara și Italia În 1991, lucrările unui colocviu de istorici și politologi europeni și americani având ca temă „rivalitatea hegemonică dintre Atena și Sparta și dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică” au fost publicate sub titlul From Thucydides to the Nuclear Age. Tucidide, istoricul acelui „război mondial al antichității” care a fost Războiul peloponesiac, este un autor apreciat în mod special în anumite cercuri politico-intelectuale atlantiste, care au ...

De ce parteneriatul civil nu este familie

Corina Bistriceanu | Social | 3 martie 2019

În urmă cu doi ani, un deputat, pledând pentru necesitatea și oportunitatea legalizării parteneriatului civil, și-a invitat iubita în Parlament și, în fața jurnaliștilor, a cerut-o de „parteneră civilă”. Demonstrația era menită să arate, cu titlu de exemplu al unei persoane ce se revendică elitistă și avantgardistă, că parteneriatul civil poate fi un bun înlocuitor al căsătoriei. Cu toate acestea, întâmplarea a arătat contrariul: parteneriatul civil nu numai că ...

Un tratat de filosofie creștină în era apostaziei universale

Iurie Rosca | Cultural | 7 februarie 2019

La distanță de aproape trei decenii de la ”descinderea” mea la București (decembrie 1989), după o lungă și tumultuoasă activitate politică, presărată, cum e și firesc, de suișuri și coborâșuri, înțeleg din ce în ce mai limpede că întâmplarea (care e manifestarea discretă a lui Dumnezeu în viața omului!) de atunci a avut rosturile unei pedagogii superioare. Atunci doar le intuiam,  râvneam spre ele în elanul meu nestăvilit de recuperare a identității ...

Spre unitatea continentală

Iurie Rosca | Politic | 28 ianuarie 2019

Abordarea mea a chestiunii europene nu este una originală. Europa a fost divizată în două zone de ocupație după cel de-al Doilea Război Mondial de către cele două supraputeri învingătoare, URSS și SUA. Imperiul Sovietic s-a prăbușit. SUA au câștigat Războiul Rece, iar învingătorul a impus țărilor din fostul lagăr socialist condițiile capitulării. Însă într-un mod aparent straniu, pentru prima oară in istorie țările învinse au acceptat cu bucurie condițiile ...

Sensul castelor (II)

Frithjof Schuon | Cultural | 20 ianuarie 2019

Cu toate acestea, chiar situațiile invariabile se pot modifica în timp: masa de paria din India beneficiază de legea cosmică a compensației datorită numărului și omogenității sale: numărul însuși acționează ca o substanță absorbantă, căci masa ca atare are ceva din inocența nivelatoare a pământului; la fel cum, în ezoterismul musulman, flăcările iadului se vor răci la final, Dumnezeu fiind „esențialmente” bun – nu „accidental” – și transgresiunea ...

Sensul castelor (I)

Frithjof Schuon | Cultural | 13 ianuarie 2019

Ca toate instituțiile sacre, sistemul castelor se bazează pe natura lucrurilor, sau, mai precis, pe un aspect al acesteia, deci pe o realitate care nu poate în anumite condiții să nu se manifeste deloc; aceeași remarcă poate fi făcută pentru aspectul opus, cel al egalității oamenilor înaintea lui Dumnezeu. Pe scurt, pentru a justifica sistemul castelor, este suficient să punem următoarea întrebare: există diversitate a calificărilor și ereditate? Dacă da, sistemul castelor ...

Consecințele eșecului american în Siria

Herve Le Bideau | Politic | 21 decembrie 2018

Războiul din Siria se termină. Bachar El Assad nu va fi răsturnat de la putere iar oleoductul ce leagă Qatarul de Mediterana via Siria și regiunea Alep nu va fi construit, ceea ce convine intereselor producătorilor de gaz ruși și americani. Să adăugăm la aceasta că, de partea iraniană, gazul din strâmtoarea Ormuz va fi exploatat de un consorțium Exxon, Total și Shell, iar de partea Qatarului, că această țară tocmai a preluat 20% din capitalul gigantului petrolier rus ...

Despre

Editoriale culturale, politice, recenzii

Postări recente

Arhivă

Social

  1. Telegram
  2. Twitter-X
  3. WhatsApp
  4. Facebook