Politica externă a UE, dreptul de veto și deficitul democratic

România a anunțat, prin gura unor oficiali mai mult sau mai puțini legitimi, că acceptă renunțarea la dreptul de veto în materia politicii externe comune a UE, așa cum dorește Comisia Europeană, susținută de încă zece state membre (deocamdată). Știrea a aprins o mare și nervoasă dezbatere în România. Aceasta a trecut peste câteva întrebări prealabile absolut necesare: Are UE o politică externă și de securitate comună? Cum se poate modifica procedura de adoptare a deciziilor referitoare la această politică? Cine poate angaja România într-un asemenea demers de ...

Citește tot articolul

Social

Transhumanismul

Curentul transhumanismului devine tot mai popular în întreaga lume și în primul rând în Occident, unde a și fost zămislit. Simbolul acestuia ...

Află mai multe
Cultural

La mulți ani!

Expresia „La mulți ani” traduce expresie latinească „ Ad multos annos” (de la annus, din am-nis, vezi soll-emnis, din soli-amnis, cercul ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

ROMÂNIA: ACTOR REGIONAL ȘI COAGULANT CULTURAL, ÎN FURTUNA GEOPOLITICĂ GLOBALĂ

Și dacă, totuși, demonizarea Rusiei în contextul războiului din Ucraina a fost o strategie și nu numai alibiul lipsei unei strategii? Desigur, deocamdată, principalul rival strategic al SUA se găsește în Asia-Pacific, dar o miză enormă cu relevanță globală apare într-un spațiu de regulă ignorat, aflat la „capătul lumii”: Oceanul Arctic / Oceanul Înghețat de Nord. DEPLASAREA NATO SPRE NORD   Odată cu încălzirea climatică, exploatarea resurselor naturale aflate în ...

Noua dezordine amoroasă, meritocrația și etica de comisie

Spațiul dezbaterilor publice dă în clocot, în ultimele zile, din cauza unor scandaluri morale: devianți sexuali care reprezintă scene clasice ale creștinismului sau ale mitologiei antice, persoane incognoscibile sexual care sunt ba acceptate, ba excluse din competițiile sportive, și academici „prădători amoroși” în acuzarea cărora se implică și se complică ilustrele figuri ale progresismului etic. Nu credeam că voi resimți simpatie pentru Mihaela Miroiu, doamna ...

Dionysos Eleutherius versus Iisus Euharistic. Erminia unei blasfemii

În mod tradițional, deschiderile jocurilor olimpice erau gândite sub ideea unor ceremonii prin care loturile țărilor lumii ofereau celor ce urmăresc marea gală la scara planetei ocazia să admire peisajul multicolor al unei omeniri în superba și dumnezeiasca ei diversitate de culturi și popoare. Deschiderea jocurilor olimpice din anul acesta s-a derulat sub semnul unei operații retrogresive, oferind lumii un spectacol bizar culminând cu acel tablou al urâtului în polimorfia ...

Războiul Crimeii s-a terminat

Faptul că Turcia își manifestă interesul pentru Brics, iar acest interes e salutat imediat de Rusia are pentru noi o importanță greu de supraestimat. Să nu uităm: Războiul Crimeii (1853--1856) a început între Rusia și Turcia și a fost momentul în care, așa cum evidențiază unii istorici (Eberhard Straub), s-a născut discursul despre "valorile occidentale". Pentru noi, așa cum o spun toți istoricii, a fost momentul care a făcut posibilă ROMÂNIA (cu "â") ca stat occidental ...

Nichifor Crainic – triumful jurnalismului noetic. Oltenia profundă în erminia lui Nichifor crainic

I. Recuperarea verigilor rupte în lanțul axiologic al existenței popoarelor  Autorul „Renașterii Române” în fața istoriei Nichifor Crainic a fost creatorul unui jurnalism special, pe care îl putem contura referindu-ne la cele două perioade ale carierei sale de jurnalist: cea de dinaintea instaurării regimului comunist și cea de după eliberarea sa din temniță, unde a fost încarcerat vreme de 15 ani. Filosoful trăirist a condus revista „Gândirea” vreme de 18 ani ...

O DOCTRINĂ DE POLITICĂ EXTERNĂ A ROMÂNIEI

După schimbarea de regim politic (reforma de sistem) intervenită în anii 1989-1991, până în anul 1997, România a avut o politică externă inerțială și reactivă, continuând să se deplaseze, fie și numai cu timiditate, pe liniile vechii politici externe antedecembriste, transpusă în contextul în care căuta înlocuirea vechilor sale alianțe estice cu alianțe occidentale, și reacționând, de regulă ezitant și prin tatonări, la evenimentele care se petreceau într-o lume ...

ROMÂNIA CA PROIECT GEOPOLITIC ȘI INTERESUL NAȚIONAL ROMÂNESC ÎN CONTEXTUL DEZORDINII MONDIALE ACTUALE

PUNEREA PROBLEMEI România a intrat în istorie ca stat modern (în secolul al XIX-lea) pentru a îndeplini un rol geostrategic (menținerea Rusiei la porțile Europei) și un rol geoeconomic (aprovizionarea Europei cu petrol și cereale, adică cu energie și hrană). În ambele erau interesate puterile Occidentului colectiv al timpului (națiuni imperiale și imperii multinaționale). Proiectul inițial a fost conceput în logică danubiană. Acesta consta în unificarea Principatelor ...

Factorii schimbării în raporturile de putere și sfidările la adresa securității

AL DOILEA CONGRES DE LA SALONIC (GRECIA) PRIVIND GEOPOLITICA, GEOSTRATEGIA ȘI GEOECONOMIA (9-11 februarie 2024) Pe data de 11 februarie 2024, am vorbit ca invitat special în cadrul sesiunii organizate sub titlul „CONCEPȚIA GEOPOLITICĂ A ROMÂNIEI”. Faptul că organizatorii au introdus în agenda Congresului o sesiune dedicată în mod special identității și rolului geopoliticii românești în context regional și global, arată cât de important este locul pe care în mod ...

Arhivă