Editoriale culturale, politice, recenzii
Tot se vorbeşte de blasfemie. Pentru societatea postmodernă nu există blasfemie întrucât cuvintele sunt lipsite de conţinut, semnificantul (imaginea, semnul) nu mai exprimă semnificatul (conţinutul). În societatea de azi cuvintele circulă ca semne goale. Este mai mult decât o relativizare…
Citeste mai mult
Întrebare: După uciderea celor din redacţia Charlie, a murit (fie şi simbolic) libertatea de expresie în Franţa? Răspuns: Nu, dimpotrivă, libertatea de expresie abia de aici înainte are şansa de a apărea, dar ca adevărată libertate, ca libertate spirituală, a…
Citeste mai mult
Dacă într-adevăr, după cum se spune, filmul nu poate să bată cartea, una din puţinele excepţii care confirmă regula este Cenuşă şi diamant, în regia lui Andrzej Wajda. De altfel, filmul, realizat în 1958, nu este o simplă ecranizare, iar…
Citeste mai mult
În fiecare dimineață ajung la gară înainte de șapte, când încă nu e nimeni. Se așază pe singura bancă de pe singurul peron. Stau acolo cam o oră, fără să se uite la ceas, câteva minute mai puțin sau mai…
Citeste mai mult
Caricatură. Conform DEX-ului, în dreptul acestui cuvânt, vom găsi următoarele: Reprezentare, mai ales cu mijloacele graficii, a unei persoane sau a unei situații prin exagerarea unor trăsături, îndeosebi negative, cu o intenție satirică sau umoristică. Înfățișare ridicolă a unei persoane…
Citeste mai mult
Prinţul Nikolai Sergheevici Trubeţkoi a fost unul dintre cei mai mari intelectuali ruşi ai emigraţiei. Lingvist, filolog, istoric şi filosof, este unul dintre părinţii fondatori ai curentului eurasianist. Acest articol a fost inserat în culegerea « Evraziiskii Vremenik »,…
Citeste mai mult
În general, acceptăm astăzi că orizontul copilăriei este cel care influenţează alegerile făcute la maturitate. Oamenii de ştiinţă în slujba statului, conştienţi de importanţa „resursei umane”, au revendicat de mai multe secole că, înainte de a aparţine familiilor, copiii aparţin…
Citeste mai mult
Un pilon principal care susţine practica imigrării în masă este ideea că ţările vestice sunt caracterizate inerent de o formă „civică” de apartenenţă naţională. Ţările vestice exprimă dorinţele „naturale” ale „omului ca om” pentru drepturi egale, domnia legii, libertatea de…
Citeste mai mult
“Într-o vreme asiaticul purta printre greci un foc ascuns şi aceştia, cu poezia şi gândirea lor, au alcătuit natura în chip luminos, turnând-o într-o formă clară şi plină de măsură”. (M. Heidegger, Aufenthalte) Destinul lui Heidegger în Iran În…
Citeste mai mult
Pe măsură ce evenimentele din Ucraina par a-şi urma cursul implacabil iar conflictul Occident-Rusia (sau, mai degrabă SUA-Rusia) continuă pe din ce în ce mai multe căi (economice – sancţiunile impuse dinspre Washington precum şi atacul asupra rublei, care a…
Citeste mai mult
De câte ori apare un volum semnat Lucian Boia, o parte dintre românii ştiutori de carte îl aplaudă, mai mult sau mai puţin discret, iar cealaltă, ceva mai numeroasă, se simte datoare să creadă că-i terfelită, că i se aruncă…
Citeste mai mult
În sistemul mitic românesc, de factură creştin ortodoxă, reprezentările precreştine ale unor scenarii ale jertfei au fost transfigurate prin sacrificiului Fiului. Totuşi, le regăsim – nu conservate, ci vii, generând o ordine proprie, structurând fundamental viaţa comunitară – în credinţele,…
Citeste mai mult
Centralitatea României Folosindu-se de o sumă de date provenite din culture „arhaice”, Mircea Eliade a arătat că „omul din societăţi premoderne doreşte să trăiască cât mai aproape de Centrul Lumii şi ştie că ţara lui se află efectiv în centrul…
Citeste mai mult
De puţină vreme, se scrie încontinuu despre o figură care, în ciuda staturii sale extraordinare, trecuse aproape neobservată în tumultul ce a urmat celui de-al doilea război mondial: cea a baronului Ungern-Sternberg. Ossendovski fusese primul care se interesase de el,…
Citeste mai mult
Până mai ieri, cei plecaţi în lume – în Europa, mai cu seamă, Statele Unite respingându-ne, laolaltă cu cei proveniţi din Statul Islamic – erau numiţi, de-a valma, „căpşunari”, după munca sezonieră prestată mai ales în Spania. Termenul nu era…
Citeste mai mult