Editoriale culturale, politice, recenzii
Într-o reinterpretare Houellebecq-iană, Raoul Eshelman (Performatism, or the End of Postmodernism) nu putea evita capacana mixturii performatism – postmodernism, în sensul cheii metaforice a raportului de filiaţie – doi fraţi având caractere opuse (unul dominat de raţiune, celălalt de sex…
Citeste mai mult
Institutul de Antropologie “Francisc I. Rainer” al Academiei Române
Institutul de Filosofie şi Psihologie “Constantin Rădulescu-Motru”, Academia Română,
Institutul de Sociologie al Academiei Române
Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Bucureşti, România şi
Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, România
Prin luna noiembrie existau nişte discuţii cu privire la ceea ce se va întâmpla la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius (28-29 noiembrie 2013). Atunci Ucraina urma să semneze, în timp ce Republica Moldova trebuia să parafeze, Acordul de asociere…
Citeste mai mult
USL stă să se rupă. Pe săptămâna viitoare vom putea auzi răcnetele: „USL a murit! Trăiască USD!” în uralele mulţimii … psd-iste (sper că nu vă gândeaţi că au de unde să aducă şi Voiculescu şi Oprea ceva răzeşi aplaudaci)….
Citeste mai mult
„Stadtluft macht frei nach yahr und tag” – „Aerul de la oraș te face liber după un an și o zi”, au spus germanii din secolul al XI-lea, accentuând ideea că spațiul urban este locul de naștere și rezidență al…
Citeste mai mult
Fluviul izvorăşte din Carpaţi, din apropierea graniţei cu Polonia, vărsându-se în Marea Neagră. Binecuvântează cu apele sale şi teritorii istorice româneşti. E când graniţă între Basarabia şi Ucraina, când barieră între separatiştii transnistreni, protejaţi încă de o imensă statuie a…
Citeste mai mult
Diverşi politicieni unsuroşi, comentatori simbriaşi, analişti atotştiutori ai serviciior străine pe care le servesc şi televiziuni arondate eurasiatic ne tot reproşează că noi românii, sau mă rog, o parte dintre noi, oamenii răi, avem ceva cu Rusia. Ne spun…
Citeste mai mult
Trădarea individualizată este o alegere. E urmarea îndepărtării interesate de țara ta, de neamul tău. Te convertești, ca trădător, spre un altul, ipotetic, care ți-a ispitit ființa. Și ți-ai pierdut-o, pentru că niciodată celălalt ipotetic nu te va primi la el. Va rămâne ceea ce este, un aproapele ipotetic, un stăpân, iar tu, sluga lui.
Ar fi una dintre variantele posibile care îi înnegurează lui Victor Ponta planurile vesele de a zburda cu tovarăşii săi roşii, cafenii şi negri, sub forma unui nou guvern , prin Românica noastră cea de toate zilele. Este de fapt, una dintre piedicile, şi nu lipsită de loc de importanţă, pentru care unsul lui Voiculescu cu toate alifiile ezită să rupă USL-ul. Căci, spune, mafiota prudenţă, dacă pică tot jocul? Dacă nu mai este EL preşedinte? Dacă nu mai pică pleaşca în curtea noastră?
După o definiţie generală, care încearcă să le sintetizeze pe cele date de diferiţi oameni de stiinţă, geopolitica poate fi considerată drept „studiul relaţiilor internaţionale din perspectivă spaţială şi geografică, unde este luată în considerare influenţa factorilor geografici asupra politicii externe a statelor şi rivalităţile de putere asupra teritoriilor aflate între două sau mai multe state, sau între diverse grupuri politice şi mişcări armate”[i].
În ultimii ani, ideea de propagandă a fost asociată exclusiv cu „propaganda băsistă”. Oricine nu se ralia la înjurăturile la adresa lui Traian Băsescu era declarat duşman al poporului, trădător, securist, sau, şi mai rău, pupin…ist! În subconştient, publicul era…
Citeste mai mult
Voi începe cu sfârşitul, afirmând că, în spaţiul mistic al Estului, spiritul faustic nu-i tocmai încercare tragică dar lucidă de echilibrare sufletească, de regăsire de sine, de depăşire a limitelor. E mai mult coliziune între două culturi. (Deşi ar fi…
Citeste mai mult
Atât viaţa lui Péter Nádas, cât şi opera sa cu tentă autobiografică pot părea contrafaceri. Omul cochetează cu sinuciderea, iar scriitorul e mereu aspirant, mereu nemulţumit că ceea ce scrie nu-l reprezintă, atacă viaţa din lateralele posibilului, sfidând mereu constrângerile…
Citeste mai mult
Pe mijlocul cărării unde mă plimb în fiecare dimineață, printre pini și frunze uscate, e sânge proaspăt. Ridic ochii și urmăresc dâra de crengi rupte și pământ proaspăt răscolit care se pierde adânc în pădure, acolo unde nu intră nicio rază de soare. Mă opresc, buimacă. Nu pot să trec pe deasupra, nici pe de lături. Cărarea e prea îngustă și nu e destul loc pentru pașii mei și ai morții. Simt stomacul suindu-mi spre piept și picioarele tremurând, fricoase. Ce să fac? Mă întorc? Continui?