Editoriale culturale, politice, recenzii
Nicolae Bălcescu nota, în partea de început a studiului său „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, faptul că orice națiune are o funcție („misie”) a îndeplini în lume. Astfel, din perspectiva sa, o națiune trebuie să-și dovedească „folosul ce a adus și…
Citeste mai mult
Dorul de Constanța m-a mânat în aceste zile spre mare. Izul umed-sărat al mării și tipetele păsărilor se asociază imediat unei stări aproape eterice de libertate. Oricine suferă de apăsarea orizontului închis între blocuri sau a aerului confiscat de motoare are nevoie de mare. Și oricine a crescut în mici mahalale de oraș balcanic, în care mirosurile, culorile și limbile se combină indiferente la armonie, obișnuit să cutreiere și să contemple în același peisaj ruine și șantiere, are nevoie de Constanța.
1. Hong Kong, China. Tânărul de 29 ani, Edward Snowden, care a lucrat pentru serviciile de informații americane CIA și NSA, a fugit în China, Hong Kong, după ce a arătat că SUA desfășoară un uriaș program de ascultare și interceptare a comunicațiilor, la scară națională și planetară, numit PRISM*. (BBC, 10 și 14iunie 2013).
La renumita conferinţă din 25 ianuarie 1904, geopoliticianul britanic Halford Mackinder a menţionat în faţa ascultătorilor săi importanţa fundamentală a marelui spaţiu situat în centrul continentului euroasiatic, pe care dumnealui l-a numit Heartland (“regiunea-inimă”, adică “teritoriu central”) şi l-a definit “axa geografică a istoriei”.
Despre corupţia din sistemul de învăţământ românesc se ştie de multă vreme. Politicieni, profesori, părinţi şi elevi s-au întâlnit cu ea fie ca o nedreptate, fie ca un mijloc de rezolvare a situaţiei şcolare a unei odrasle răsfăţate sau inapte…
Citeste mai mult
Învăţământul din România a devenit, trebuie s-o recunoaştem, o amintire. Poporul spaniol, spunea Ortega y Gasset în Spania nevertebrată, este acum „norul de praf care stăruie după ce pe marele drum istoric a trecut în galop un mare popor…” România…
Citeste mai mult
Mădălin a fost pentru mine tipul clasic de cocalar de Bucureşti: un ins certat cu şcoala şi cu bunul simţ, care trăgea la fiare în sălile de sport pentru a-şi umfla muşchii, cu o ceafă groasă pe care straturile de grăsime se revărsau unele peste altele, plin de ghiuluri pe degete şi lanţuri de aur la gât, îndrăgostit nebuneşte de manele. Când făcea grătarele pe balcon scotea casetofonul pe geam şi-i dădea pe Adi Minune şi Vali Vijelie la maximum, înnebunindu-i pe vecini cu muzica de mahala şi cu mirosul de mici.
Simptomatologia împotmolirilor ezitante ale „plaurului” european (manifestată prin criza economică europeană) se resimte, deopotrivă, dinspre deghizarea sistemelor politice în„partidocraţii guvernate” şi dinspre pieţele reconvertite în sfere de putere autonome, cu recul reperabil în diminuarea forţei de rezistenţă a puterii şi a calităţii democraţiilor emergente.
Revenim la cele discutate anterior de istoricul Lucian Boia, în legătură cu această ţară şi locuitorii ei, întorşi pe toate feţele şi ipostazele istorice, care de cele mai multe ori, afirmă acelaşi autor, s-au aflat la marginea culturii majore. De ce Lucian Boia are o asemenea reprezentare? O altă afirmaţie, foarte generală şi în acelaşi timp greu demonstrabilă, ne poate edifica. „Din secolul al XIV-lea până astăzi, românii par să bată pasul pe loc: n-au urcat nicio treaptă, comparativ cu celelalte ţări europene” (p. 89).
Înainte de a ne da cu părerea în materie de „economie“, ar trebui să înţelegem care este, de fapt, esenţa ei. În acest scop, invit cititorul să ne întoarcem la Aristotel şi la distincţia pe care filozoful grec o face…
Citeste mai mult
Mica vanitate, orgoliul rănit al intelectualului valah au avut un rol important în procesul răsturnării ierarhiilor sociale şi naşterii unui model obligatoriu de promovare a „valorilor” comuniste. Se ştie care au fost cele mai reprezentative personaje, al căror obicei de…
Citeste mai mult
Chiar şi-n timpul imperiului comunist, chestiunea Basarabiei a animat, mai mult decât s-ar putea bănui, relaţiile dintre România şi U. R. S. S., pe de o parte, şi chiar dintre aşa-zisele ţări frăţeşti, pe de alta. Aproape inexplicabil este modul…
Citeste mai mult
Eminescu manifestă un interes constant pentru cunoaşterea evoluţiei civilizaţiilor, pentru studiul raporturilor dintre civilizaţii precum şi al afirmării acestora în cadrul naţional. În viziunea lui Eminescu, nu există o civilizaţie generală, abstractă, ci fiecare popor construieşte un tip specific de civilizaţie.
Care este secretul succesului de care se bucură Ismail Kadare, nominalizat de patru ori la premiul Nobel pentru literatură, distins cu prestigiosul International Man Booker Prize, şi asta în condiţiile în care a trăit şi a scris într-un regim totalitar lipsit de orice fisură? Răspuns corect şi la îndemână: talentul. Răspuns confirmat fără sfială de scriitorul albanez: „Regimul totalitar nu te obligă să nu ai talent, nu te împiedică să fii un geniu. Te obligă eventual să scrii câteva pagini compromiţătoare”.
În vara anului 2012, cetatea transilvană – Mediaş – a cunoscut deschiderile ritualizante ale unei premiere absolute a teatrului din Hanovra „theater am barg/ Christiane Hess”, cu toată fascinaţia livrată de spectacolul „Vrăjitoare, Păgâni, Sfinţi” în cadrul evenimentelor „Orgelsommer 2012” de actriţa germană Christiane Hess, prin legende aduse cu generozitate din arealul nord german.