Cultural

Milan Kundera s-a înscris în Partidul Comunist în 1948. Avea douăzeci de ani. Ni-l putem imagina în pielea personajului Jahn Ludwik din primul său roman, Gluma, apărut la Praga în 1967: un tânăr fascinat de ideea că se instalează la…
Citeste mai mult

Pe fondul dinamitărilor softcore implantate prin textualismul scriptural-mediatic – virtual, în literatură sau post-literatură, am fi martori, potrivit Monicăi Spiridon (Postmodernismul : o bătălie cu povestiri), ai unui trafic de concepte/metode cu dublu sens circulator, pe care postmodernismul le asimilează prin bucle hermeneutice surprinzătoare cu toată accelerarea ”vizualizării dictatoriale”.  

Mădălin a fost pentru mine tipul clasic de cocalar de Bucureşti: un ins certat cu şcoala şi cu bunul simţ, care trăgea la fiare în sălile de sport pentru a-şi umfla muşchii, cu o ceafă groasă pe care straturile de grăsime se revărsau unele peste altele, plin de ghiuluri pe degete şi lanţuri de aur la gât, îndrăgostit nebuneşte de manele. Când făcea grătarele pe balcon scotea casetofonul pe geam şi-i dădea pe Adi Minune şi Vali Vijelie la maximum, înnebunindu-i pe vecini cu muzica de mahala şi cu mirosul de mici.

Mica vanitate, orgoliul rănit al intelectualului valah au avut un rol important în procesul răsturnării ierarhiilor sociale şi naşterii unui model obligatoriu de promovare a „valorilor” comuniste. Se ştie care au fost cele mai reprezentative personaje, al căror obicei de…
Citeste mai mult

Care este secretul succesului de care se bucură Ismail Kadare, nominalizat de patru ori la premiul Nobel pentru literatură, distins cu prestigiosul International Man Booker Prize, şi asta în condiţiile în care a trăit şi a scris într-un regim totalitar lipsit de orice fisură? Răspuns corect şi la îndemână: talentul. Răspuns confirmat fără sfială de scriitorul albanez: „Regimul totalitar nu te obligă să nu ai talent, nu te împiedică să fii un geniu. Te obligă eventual să scrii câteva pagini compromiţătoare”.

În vara anului 2012, cetatea transilvană – Mediaş – a cunoscut deschiderile ritualizante ale unei premiere absolute a teatrului din Hanovra „theater am barg/ Christiane Hess”, cu toată fascinaţia livrată de spectacolul „Vrăjitoare, Păgâni, Sfinţi” în cadrul evenimentelor „Orgelsommer 2012” de actriţa germană Christiane Hess, prin legende aduse cu generozitate din arealul nord german.

În intenția de a prezenta modul de comprehensiune a traseului de la prototipul morin-an, la derivațiile ce acompaniază modernitatea târziea utopiei și a escatologiei, evidența imediată este acea reconstituire detaliată a teoriilor/ descrierilor care recomandă utopia drept un model în trend-ul cercetării (și) românești.

Cuvânt lămuritor

Domnule profesor ION COJA, s-a întâmplat un lucru extraordinar în ziua de 15 august, la Mânăstirea Petru Vodă: în faţa a sute de credincioşi, predica despre Maica Domnului aţi ţinut-o dumneavoastră, un laic, un mirean. Povestiţi-ne, vă rog, ce este de povestit.

Am afirmat că în cultura română, prioritate a avut criteriul ideologic de evaluare a ideilor, asociate necondiţionat cu acţiunile autorilor lor în spaţiul public, spre deosebire de alte culturi, orientate, în mod pragmatic, către aplicarea modelului de analiză teoretică al unui savant în elaborarea strategiilor de dezvoltare economică.

Ziariştilor care se năpustesc să-l cunoască pe „mujicul” care uluise lumea literară şi nu numai cu cele trei premii de prestigiu (Goncourt, Médicis şi Goncourt des Lycéens) primite pentru romanul Testamentul francez (1995), acesta le răspunde deliberat  contradictoriu, uşor amuzat,…
Citeste mai mult

Recunoscând raportul de filiaţie, uşor de depistat, (şi în cheie literară) în interconectarea operelor şi a traseului din interiorul limitelor oraşului, recuperarea efectului de producere/transformare a textului-prim în semnificantul textului secund devine un punct nodal în încorporarea/dilatarea perspectivei care denunţă categoria unei literaturi fagocitare.

Henrieta Anişoara Şerban: Unul dintre autorii de care v-aţi ocupat îndeaproape, Mircea Eliade, a propus sintagma de ”umanism planetar”. Cum aţi declina această sintagmă în termenii realităţilor culturale contemporane, europene şi mondiale, cu şi fără culoare ideologică?

Există personalităţi de referinţă din ştiinţa şi cultura română ale căror idei au influenţă puternică în afara ţării, dar sunt ignorate sau subestimate în spaţiul autohton. Un caz tipic, în acest sens, îl reprezintă savantul Mihail Manoilescu. Inginer, economist, sociolog,…
Citeste mai mult

Spiru Haret este iniţiatorul şi strategul doctrinei Statului de cultură la Dunărea de Jos. Ideea şi imperativul unui asemenea tip de stat îi aparţin lui Mihai Eminescu şi atmosferei de gândire a junimiştilor. Teoria lui Titu Maiorescu a formelor fără…
Citeste mai mult

Prima ruptură: școala versus cultura familială