Cultural

Religie și cunoaștere pozitivă

I.M.: Domnule Mirel Bănică, în studiile dumneavoastră vă aplecați asupra subiectului religios românesc din perspectiva științelor sociale. Care sunt principalele probleme pe care le întâmpinați? Se pretează religiosul românesc cercetării pozitive? Poate această cercetare să fie obiectivă? Care ar fi cadrele acestei obiectivități?

De ce avem nevoie de istorie?

Trecutul este o dimensiune esenţială fără de care prezentul s-ar dezarticula. Realităţile trebuie gândite într-o cronologie firească, nu într-un decupaj temporal, aşa cum discursurile post-moderniste o fac, relativizând importanţa trecutul şi orice manifestare a acestuia în prezent.

Papa Benedict al XVI-lea despre relaţia dintre religie şi ştiinţă

Joseph Ratzinger (Papa Benedict al XVI-lea) are o activitate publicistică intensă. A scris nenumărate cărţi de religie, morală, filosofie. Reflecţiile sale recente se înscriu într-o frământare planetară dată de nevoia stabilirii unor noi repere în atitudinea omului faţă de problema sensului vieţii, mai ales a sensului vieţii individuale. Deşi se retrage, după o perioadă relativ scurtă de pontificat, ne lasă o moştenire valoroasă în ceea ce priveşte deschiderea bisericii către alte forme de cunoaştere şi spiritualitate.

hehey