Cultural

Nu-i deloc exagerat să afirmăm că unul din primii mari scriitori moderni care s-a exersat în reportajul creativ poate fi considerat Goethe, cu ale sale note de călătorie. Ţinta supremă, Italia. Desigur, l-ar fi tentat şi Elada dar, la 1786,…
Citeste mai mult

Nu-i prima oară când, în mintea celor care administrează premiul născut din frustrarea lui Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, conceptul de literatură e aleatoriu iar motivaţia acordării lui alăturea cu drumul. După primul război mondial, de pildă, o modestă învăţătoare din…
Citeste mai mult

Din 1901, când a fost decernat prima dată poetului francez Sully (René François Armand) Prudhomme (1839 – 1907) şi până în 2016, când a fost decernat lui Bod Dylan (Robert Allen Zimmerman, n. 1941), premiul Nobel pentru Literatură a onorat…
Citeste mai mult

Dacă facem abstracţie de cele trei volume de proză scurtă din perioada sa onirică, apărute în România (Exerciţii – 1966; Frig – 1967; Aşteptare – 1972), dar şi-n Franţa, într-o selecţie realizată împreună cu traducătorul Alain Paruit (Exercices d’attente, Flammarion,…
Citeste mai mult

Am aflat la sfârşitul acestei veri, cu uimită bucurie, despre succesul literar al unei românce din Catalonia, Spania. În cadrul festivalului Săptămâna cărţii catalane, desfăşurat la Barcelona între 29 august şi 3 septembrie, Magda Bistriceanu a câştigat premiul Núvol pentru…
Citeste mai mult

Neobişnuitul succes al Ludmilei Uliţkaia, încă de la prima carte (romanul Soniecika – 1995), n-a fost explicat încă pe de-a-ntregul. Întrebarea legitimă este dacă nu cumva acesta se datorează şi faptului că autoarea se rupe de canoanele literaturii aşa-zise militante,…
Citeste mai mult

Afirmaţia că Varlam Şalamov se situează imediat după Aleksandr Soljeniţîn „prin arta de a scrie despre Arhipelagul Gulag” nu-i doar superficială ci şi profund falsă. Întâi de toate, pentru că Arhipelagul (lanţ de „insule” ale exterminării situate în Nordul îngheţat…
Citeste mai mult

Atingându-mă în trecere de numele D-nei Ioana Bot în legătură cu reacţia dumisale la facsimilarea manuscriselor eminesciene, îmi revăd, din scrupule de ateliar, fişele pe care mi le-a prilejuit – şi revin asupra clasificării în care am încadrat-o (desigur, provizoriu)….
Citeste mai mult

Una dintre cele mai interesante interpretări ale sintagmei „deus otiosus” o găsesc într-o carte a poetului filosof George Popa. Rezumând, pentru necesităţi de spaţiu şi de demonstraţie, dânsul spune ca Dumnezeu a dat omului cuvântul – după care s-a retras…
Citeste mai mult

Am primit câteva îndemnuri să-mi explic brutalitatea titlului. Mă grăbesc să afirm că nu e vorba de nici un fel de brutalitate, ci doar de încercarea de a urmări traseul a două destine exemplare: unul implicit, cel al lui G….
Citeste mai mult

Ce este cu adevărat Europa? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să arătăm anume temelia care a determinat ca Europa să se dezvolte, să fie superioară, să se impună şi în final să fie. Temelia Europei constă în sinteza…
Citeste mai mult

În Stilistica limbii române, 1944, una dintre cele mai interesante cărţi ale lui Iorgu Iordan şi una dintre cărţile de înţelepciune ale culturii noastre, sunt discutate pe larg fapte de limbă ce implică participarea afectivă a vorbitorilor. Iorgu Iordan găseşte…
Citeste mai mult

Peisajul publicisticii româneşti de după 1989 este dominat de unele mutaţii lingvistice asupra cărora semiologii, câţi vor mai fi rămas, nu insistă, poate şi întrucât fenomenul are o dialectică aparte. La lectura memoriilor lui Adrian Marino (veritabil roman autobiografic) alunecările…
Citeste mai mult

Este extrem de dificil să-ţi clarifici impresiile despre omul şi cărturarul Adrian Marino (refuză să accepte că ar fi literat, critic sau istoric literar şi e de-a dreptul scandalizat când e considerat eseist), după lectura masivului volum Viaţa unui om…
Citeste mai mult