Articole de Lucia Postelnicu-Pop

CĂRŢILE ESTULUI Întruparea în cuvânt și realitatea din vis

Confruntându-se cu dificultăți în receptarea primului roman al lui Milorad Pavić (1929-2009), Dicționar khazar. Roman-lexicon în 100000 de cuvinte (1984), unii cercetători au recurs la asul din mâneca largă a interpretărilor de ultimă oră, postmodernismul, declarându-l pe sârb cel mai reprezentativ al Estului. Dată fiind fluiditatea criteriilor (discontinuitate, ...

CĂRȚILE ESTULUI Destinul unui scriitor „fără destin”

Decizia Academiei Suedeze de a-i acorda Premiul Nobel pentru literatură pe anul 2002 scriitorului maghiar Imre Kertész a surprins nu doar lumea literară, obișnuită de altfel cu tot felul de surprize și grăbită să se familiarizeze cu viața și opera unui autor aproape necunoscut, ci și opinia publică din țara natală. Voci nedumerite, chiar revoltate, invocau faptul că scriitorul ...

CĂRŢILE ESTULUI Viforul postmodernist

Rar se-ntâmplă ca, după ce un scriitor estic se face cunoscut în cercuri fatalmente restrânse, eventual prin samizdat, impunându-se apoi mai ales datorită faimei câştigate în Occident, după ce cărţile îi apar şi-n ţara sa, chiar dacă aceasta-i Rusia postsovietică, să fie contestat de autorităţi şi hulit de o parte a marelui public. Iar cauza nu este doar aşa-zisul său ...

CĂRŢILE ESTULUI Un nobil ungur rătăcit în comunism

Conte de Galantha și Fraknó, atestat cu diplome, înscrisuri și steme heraldice care vin de departe, probabil chiar de pe vremea întemeierii regatului maghiar, dar sigur de pe la 1600, prin principele austriac Paul I, Péter Esterházy s-a născut în 1950, la Budapesta, dar, la numai un an, întreaga familie, cu cei patru copii, este deportată într-un sat din nordul Ungariei. După ...

CĂRŢILE ESTULUI Călătorii iniţiatice

Apariţia romanului O vară la Baden-Baden de Leonid Ţîpkin, în 1981, justifică, în bună parte, superlativele care l-au însoţit, ca şi cele rostogolite în timp. Doar în bună parte, după cum voi încerca să arăt ceva mai jos… Până atunci, trebuie să menţionez că romanul are o istorie discretă pe care merită s-o cunoaştem. Este singura carte de literatură a lui Ţîpkin ...

Arhivă