Cele mai noi editoriale:

Ar fi dorit Eminescu România în UE?

Cu impresionantul ei patrimoniu cultural cu tot, Europa traversează o criză economică al cărei sfârşit încă nu se arată. Nici zestrea culturală şi istoria popoarelor europene nu rămân scutite de asprimea crizei şi transformă bijuterii ale culturii universale în gaj pentru Fondul Monetar. Am putea aşadar chiar să ne considerăm fericiţi că, din patrimoniul nostru cultural, Eminescu nu este un Acropole clădit din piatră, ci din cuvinte şi idei, care, după ce a mai trecut şi tăvălugul lui Patapievici peste el, ar fi fost girat finanţei mondiale.

Mesaje din Sirius (IV) „Fi-va Bucureştiul noul Constantinopol?”

Dacă timp de două secole am fost obsedaţi de Occident, a venit vremea, iată, ca şi Occidentul să fie obsedat de noi, cu patimă de tată vitreg. Vrem nu vrem, am ajuns copilul din flori al Occidentului. Acest paternalism cam strâmb şi fără alonjă organicistă pare a degenera chiar înainte de a avea o bine articulată conştiinţă de sine, Occidentul, în actele de stare civilă numit generic Europa, grăbindu-se să ne confere şi-o frăţietate, nu doar sugerată, cu Bulgaria.

De prin Grecia adunate (II)…

Călătoria noastră antropologică, în cea de-a doua parte, şi-a urmat cursul firesc, luând contact şi cu alte localităţi greceşti, cum este aşezarea Koupa, situată mai în munte faţă de Evzoni şi Skra.

În acest sat locuiesc puţini oameni, ne spunea un domn că sunt cam 30 de familii stabile, gospodăriile lor neavând în ”dotare”, aşa cum suntem obişnuiţi, găini, porci, eventual oi, vaci şi în foarte puţine cazuri cai (numărul animalelor a scăzut semnificativ şi în spaţiul rural românesc).  

hehey