Rusia și China: două civilizații fără ambiții imperiale și hegemonice

În analiza geopolitică, nimic nu este mai grav decât universalizarea categoriilor interpretative. Cercetătorii occidentali își extind, în general, propriile repere culturale asupra altor civilizații, comițând astfel, în cele din urmă, o eroare la fel de grosolană pe cât este de înșelătoare.Această eroare este comisă în mod deosebit în privința Rusiei și a Chinei, inclusiv pentru a întări interpretarea acestor două țări ca „adversari sistemici” ce trebuie învinși, pornind de la postulatul că relațiile internaționale ar fi dominate de încercări permanente ...

Citește tot articolul

Social

Mesaje din Sirius ...

Nu intenţionez să fac o istorie a Bucureştiului - de altfel, fascinantă, plină de mister oriental, pe de o parte, reconfirmând ...

Află mai multe
Cultural

Mătănii în balcon

Una dintre cele mai interesante interpretări ale sintagmei „deus otiosus” o găsesc într-o carte a poetului filosof George Popa. Rezumând, ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

Despre pericol

Printre semnele epocii în care am intrat se regăseşte intruziunea crescândă a pericolului în viaţa de zi cu zi. Nu un accident se ascunde în spatele acestui fapt ci o schimbare comprehensivă a lumii interioare şi exterioare. Realizăm acest lucru, cu drag, atunci când ne amintim de rolul important atribuit conceptului de securitate în epoca burgheză. Burghezul este cel mai bine caracterizat ca cel care plasează securitatea printre cele mai înalte valori şi îşi conduce ...

Despre alianțele pietiste și scuipatul pe icoane

Primii creștini nu au fost persecutați de Imperiul roman pentru că s-ar fi împotrivit „căsătoriilor homosexuale” (o idee absurdă spre ridicolă pentru orice civilizație clasică, inclusiv cea păgână epicuristo-stoică), ci din motive politice, pentru că biserica (ekklesia) a fost, de la bun început, un concept socialist-comunitar incompatibil cu civismul pre-burghez al lumii latine precreștine. Este aberant, chiar caraghios, să ni-i imaginăm pe nepoții lui Cicero, care ...

CĂRŢILE ESTULUI Imaginaţia şi harul în nonfiction

Nu-i deloc exagerat să afirmăm că unul din primii mari scriitori moderni care s-a exersat în reportajul creativ poate fi considerat Goethe, cu ale sale note de călătorie. Ţinta supremă, Italia. Desigur, l-ar fi tentat şi Elada dar, la 1786, Magna Grecia nu exista. Şi probabil că Goethe n-ar fi fost deranjat prea mult să ceară turcilor stăpânitori permisiunea de a trece pe la poalele Olimpului, dar nici Atena, ţinta oricărui iubitor al lui Homer şi al  filosofiei greceşti, nu ...

Despre alianțele pietiste și scuipatul pe icoane

Primii creștini nu au fost persecutați de Imperiul roman pentru că s-ar fi împotrivit „căsătoriilor homosexuale” (o idee absurdă spre ridicolă pentru orice civilizație clasică, inclusiv cea păgână epicuristo-stoică), ci din motive politice, pentru că biserica (ekklesia) a fost, de la bun început, un concept socialist-comunitar incompatibil cu civismul pre-burghez al lumii latine precreștine. Este aberant, chiar caraghios, să ni-i imaginăm pe nepoții lui Cicero, care ...

Gică Petrescu şi Nobelul literar

Nu-i prima oară când, în mintea celor care administrează premiul născut din frustrarea lui Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, conceptul de literatură e aleatoriu iar motivaţia acordării lui alăturea cu drumul. După primul război mondial, de pildă, o modestă învăţătoare din America de Sud, Gabriela Mistral, cunoştea celebritatea pentru texte care n-au supravieţuit decât vreun an-doi, graţie muzicii care le potenţa emoţia. După al doilea război, în 1953, Winston ...

De la Prudhomme la Dylan

Din 1901, când a fost decernat prima dată poetului francez Sully (René François Armand) Prudhomme (1839 – 1907) şi până în 2016, când a fost decernat lui Bod Dylan (Robert Allen Zimmerman, n. 1941), premiul Nobel pentru Literatură a onorat mulţi mânuitori ai condeiului: poeţi, istorici, romancieri, eseişti etc. De-a lungul timpului, unii premiaţi şi-au confirmat valoarea iar alţii au fost daţi uitării. Care sunt criteriile după care Juriul Nobel face selecţia e greu de ...

Pentru o nouă lustrație

Șirul de evenimente care și-au marcat în mod violent începutul la 7 aprilie 2009 și care se înlănțuie preț de mai bine de șapte ani în țara noastră au produs un regim monstruos fără precedent în istoria noastră de stat independent. Grupările criminale care au ajuns la guvernare au uzurpat puterea de stat, ceea ce, potrivit articolului 2 al Constituției, reprezintă cea mai gravă crimă împotriva poporului. Am fost cu toții martorii distrugerii metodice a statului de drept, ...

CĂRŢILE ESTULUI Inconformismul politic şi nesupunerea estetică „demodată”

Dacă facem abstracţie de cele trei volume de proză scurtă din perioada sa onirică, apărute în România (Exerciţii – 1966; Frig – 1967; Aşteptare – 1972), dar şi-n Franţa, într-o selecţie realizată împreună cu traducătorul Alain Paruit (Exercices d’attente, Flammarion, 1972), literatura lui Dumitru Ţepeneag se situează, ca expresie estetică şi repere istoriografice, între Nunţile necesare, tradusă în franceză, tot la Flammarion, în 1977 (Les noces necessaires), ...

Despre

Editoriale culturale, politice, recenzii

Postări recente

Arhivă