Geopolitica inteligenței artificiale. Contradicțiile prezentului și tensiunile viitorului

Statele Unite au profesat mult timp religia concurenței, a libertății pieței și a „mâinii invizibile”. Reglementarea era considerată dușmanul inovației, o povară inutilă de care întreprinderea trebuia să scape și, în formele sale cele mai temute, anticamera socialismului.Este, așadar, surprinzător să vedem astăzi că tocmai liderii domeniului inteligenței artificiale cer ei înșiși reguli. OpenAI solicită standarde naționale de siguranță, evaluări independente și mecanisme de control. Anthropic propune ca obligațiile să crească odată cu puterea modelelor, ...

Citește tot articolul

Social

Delațiunea, vocația ...

O lume nouă, un nou mccarthyism  Cursul lumii noi și minunate este stabilit, busolele au fost recalibrate. Democrațiile consacrate ale lumii ...

Află mai multe
Cultural

Sorosismul – fundația ...

Sorosismul, ca politică, și repercusiunile sale sunt puse azi în discuție, nu doar în Romania. De aceea, a devenit oportun să fie lămurite ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

Amintiri cu cireşe

Duminică, dis de dimineaţă, într-un sat lângă mare, umblu fără grabă, nici ţintă. Mă întorc de la piaţă, cu o pungă de plastic cu două cepe, jumătate de kilogram de mazăre şi unul de cireşe. Le-am cumpărat de la o ţărancă cu vorba iute şi ochii leneşi, lăfăită între coşuri sufocate de verde şi roşu. Fără să mă gândesc prea mult, hotărăsc să fac popas la plajă. Mă întind pe nisipul cald până ce ating cu picioarele apa transparentă şi jucăuşă, ...

Lux și capitalism

Marx, Nietzsche, Școala de la Frankfurt, Spengler, Jünger, Heidegger şi Schmitt, toţi se bucură de o popularitate cultă mai mare, astăzi – fie de stânga, dreapta sau ambele – decât Werner Sombart. Nu ştiu de ce, sau dacă are legătură cu faptul că Sombart a fost un gânditor de expresie ştiinţifică mai mare decât toţi giganţii germani enumeraţi mai sus. Există un singur motiv care îmi vine în minte. Pentru că a fost economist, Sombart este neatractiv sau ...

Geopolitica azi

Multă vreme reacţia opiniei publice la geopolitică a fost de încruntare. Începând cu al doilea război mondial, aceasta a devenit cea mai nepopulară dintre ştiinţele sociale. A fost acuzată ca fiind "o ştiinţă germană" lipsită de însemnătate, cu excepţia faptului că îşi datorează impetuozitatea iniţială principiilor geopolitice enunţate de geograful german Friedrich Ratzel - termenul "geopolitică" a fost folosit prima oară de geograful suedez Rudolf Kjellen în 1889. ...

Mesaje din Sirius (XLI) Teritoriile noastre istorice sunt în Ucraina, nu în Rusia

Când, de curând, un lider al noii şi tot mai expansivei Rusii deplângea soarta ruşilor din Ucraina, dar şi-a maghiarilor şi românilor de-acolo, nu încerca doar o diversiune de parcurs, ca multe altele ale Moscovei. Incluzându-i între nedreptăţii din Ucraina şi pe maghiari, nu făcea decât să ofere o mică recompensă geopolitică unei Ungarii surprinzător dar nu nemotivat proruse şi o speranţă pentru Budapesta că, într-un viitor nu prea îndepărtat, Trianonul ar putea fi ...

Proiectul România

În primii ani de după revoluţia din 1989 (să-i spunem aşa din comoditate) s-a vorbit destul de des despre un nou proiect de ţară. Proiectul ceauşist eşuase, cu largul concurs al unor forţe străine – celebrele agenturi – de toate categoriile. De la cele foarte mari, globale, la cele mai mici, să zicem vecini care ar fi putut să profite de o iugoslavizare a României avant la lettre. România lui Ceauşescu nu mai plăcea nimănui. Probabil că nici lui Nicolae Ceauşescu nu i-ar ...

Mesaje din Sirius (XL) Liberali, neoliberali, libertarieni şi liberaloizi

Regretabila moarte a lui Dinu Patriciu, remarcat, după 1989, ca tânăr decis să intre în politică sub drapel naţional-liberal, va antrena, cu siguranţă, dezbateri despre soarta liberalismului în România, în ultimele două decenii şi jumătate. Privind evenimentele în istoricitatea lor, ne dăm seama că omul Dinu Patriciu a ştiut, de la bun început, că liberalismul în sine e monedă calpă. Ca atare, împreună cu un grup de tineri franctirori politici, s-a delimitat, încă ...

Cărţile Estului (XV) Diavoliada à la russe

Alături de Cehov şi Gogol, Mihail Bulgakov este dramaturgul rus cu cea mai mare priză la publicul românesc, chiar şi după 1989, când, din nefericire, marile valori ale culturii ruse sunt asimilate, în şovăielnicul nostru mental, anticomunismului şi, mai ales, antisovietismului. Dar Bulgakov nu este doar dramaturg, deşi „vehiculul” teatrului este cel care l-a consacrat, mai ales la noi; opera sa este una deosebit de complexă, cu profunde sensuri pe care trecerea timpului e ...

Familia ca unitate eroică

Unul dintre pericolele care ameninţă curentele de reacţiune contra forţelor dezordinii şi corupţiei ce devastează civilizaţia noastră şi viaţa noastră socială este continuarea acestor tendinţe până la capăt, în forme şi mai decăzute, chiar domestic burgheze. A fost denunţat de mai multe ori caracterul de decadenţă pe care moralismul îl pune în faţa oricărei forme superioare de ordine sau de viaţă. În realitate, pentru ca o „ordine” să aibă valoare, ea nu ...

Despre

Editoriale culturale, politice, recenzii

Postări recente

Arhivă