China și cei 16+1 pitici

SerbiaDin punct de vedere istoric, Serbia întreține, la rândul său, relații bune cu China; de altfel, mai multe conferințe 16 + 1 au avut loc la Belgrad. Finalizarea, în 2014, a podului peste Dunăre din Belgrad, denumit „Podul prieteniei chino-sârbe” sau „Podul Pupin”, reprezintă un proiect deosebit de simbolic pentru cele două țări.Această construcție, care poartă numele inventatorului sârb Michael Idvorsky Pupin, a fost finanțată prin împrumuturi acordate de banca chineză Exim Bank și construită de compania China Road and Bridge Corporation (CRBC).Datorită ...

Citește tot articolul

Social

Școala: alfabete și ...

În nedumerirea în care se descoperă astăzi, omul își găsește trupul depășit de mașini, mintea copleșită de date și sufletul ignorat ...

Află mai multe
Cultural

Știință fără ...

În cursul paginilor care urmează, am dori să atragem atenţia asupra anumitor erori care – uneori îngrămădite în grabă – îşi fac ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

Sânziana - regresia în frumuseţe

Tânăr fiind, mă întorceam cu un mare transatlantic de la Buenos Aires în Spania. Printre tovarăşii de călătorie erau câteva doamne nord-americane, tinere şi de o mare frumuseţe. Deşi relaţia mea cu ele n-a ajuns nici măcar să se apropie de intimitate, era evident că mă adresam fiecăreia dintre ele aşa cum îi vorbeşte un bărbat unei femei aflate în plenitudinea atributelor sale feminine. Una din ele s-a simţit niţel ofensată în condiţia ei de nord-americană. Se ...

Discurs despre situaţia din Spania

Domnilor: Deputaţii care îşi amintesc diversele discursuri pe care am avut onoarea să le pronunţ în Congresele anterioare ştiu foarte bine că, în ciuda faptului că ideile mele au fost în anumite privinţe contrare iar în multe altele diferite de cele susţinute de domnii miniştri, am votat în mod constant cu Ministerul. Comportamentul meu, domnilor, a fost fondat pe motive foarte întemeiate. În primul rând, ideile mele nu au fost supuse niciodată votului, şi nevotându-se ...

România - istorie şi societate

1.-În România, diacronia este ex-pusă de sincronie. Societatea, în sincronia ei, cel puţin după fanarioţi, când recapitulează diacronia - istoria, altminteri -, ne arată un chip deformat de dominaţie. Faptul că ţara a fost teren de ocupaţie, iar clasele conducătoare au fost, de regulă, alogene, a făcut ca cei ce au condus ţara să se comporte, cu rare excepţii, ca ocupanţi. Excepţiile sunt, cel puţin în vremurile noastre, mai ales dintre conducătorii condamnaţi la ...

Despre formele suveranităţii

Această problemă complexă şi dificilă trebuie pusă cu grijă şi total dezinteresat. Cel mai important lucru este că o formă de suveranitate nu este "un concept abstract" şi nici "o schemă politică" indiferentă vieţii poporului ci o ordine a vieţii şi a traiului organizat al acestuia. Este imperativ ca poporul să-şi înţeleagă sistemul de viaţă astfel încât să fie capabil să se organizeze „în felul acesta” anume şi astfel să respecte legile acestui sistem şi ...

Maoism şi tradiţie

„Studiul ideologic trebuie să se bazeze 99% pe operele Marelui Cârmaci Mao Zedong, pentru că acestea depăşesc în calitate opiniile lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin.” (Lin Piao)   Originile taoiste ale teoriei contradicţiilor Mao Zedong afirmă: „Legea contradicţiilor inerente lucrurilor, adică legea unităţii opuşilor, este legea fundamentală a naturii societăţii şi, prin extensie, a gândirii” (1). Mao admite, cu Marx, că contradicţia este motorul ...

Mit şi simbol în portul popular

Portul popular – pe care noi îl numim costum – nu este același lucru cu haina. Sintagma „Haina îl face pe om” este recentă, căci presupune deosebiri esențiale între om și haină: se presupune că haina are puterea de a-l transforma pe om aşa cum nu este. Este, aşadar, un obiect străin de persoana celui care-l poartă, capabil să îl schimbe pe acesta, să îl prefacă. Şi totuşi, acest mod de a gândi nu este chiar străin de rostul principal al portului: de a-l ...

Discurs despre dictatură

Discurs rostit de Excelenţa Sa, Don Juan DONOSO CORTÉS, Marchiz de  Valdegamas, în sesiunea din data de 4 ianuarie 1849, în Congresul Deputaţilor   Domnilor, lungul discurs pe care l-a ţinut ieri domnul Cortina - la care voi răspunde, considerându-l limitat dintr-un anumit punct de vedere, în ciuda amplelor sale dimensiuni -  nu a fost decât un epilog; epilogul erorilor partidului progresist, erori care la rândul lor nu constituie decât un alt epilog – epilogul ...

Mesaje din Sirius (XLX) Domnii Patapievici şi Liiceanu în rolurile lui Sacco şi Vanzetti

Peste revelaţiile legate de viaţa întru sfinţenie a ieromonahului Arsenie Boca, o nouă emoţie colectivă, mult prea puternică pentru vara toridă ce va să urmeze, le e dat mult încercaţilor români să trăiască: doi stâlpi de lumină ai multicolorei noastre democraţii, domnii Patapievici şi Liiceanu, par a fi în pragul martirizării. Totul a pornit de la afirmaţia academicianului Nicolae Breban rostită sub bolţile reverberânde ale Academiei Române: „Ăştia (adică domnii ...

Despre

Editoriale culturale, politice, recenzii

Postări recente

Arhivă