Geopolitica inteligenței artificiale. Contradicțiile prezentului și tensiunile viitorului

Statele Unite au profesat mult timp religia concurenței, a libertății pieței și a „mâinii invizibile”. Reglementarea era considerată dușmanul inovației, o povară inutilă de care întreprinderea trebuia să scape și, în formele sale cele mai temute, anticamera socialismului.Este, așadar, surprinzător să vedem astăzi că tocmai liderii domeniului inteligenței artificiale cer ei înșiși reguli. OpenAI solicită standarde naționale de siguranță, evaluări independente și mecanisme de control. Anthropic propune ca obligațiile să crească odată cu puterea modelelor, ...

Citește tot articolul

Social

Părintele-manager și ...

În general, acceptăm astăzi că orizontul copilăriei este cel care influenţează alegerile făcute la maturitate. Oamenii de ştiinţă în ...

Află mai multe

Cultural

Conversație cu Ultimul ...

Ce este cu adevărat Europa? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să arătăm anume temelia care a determinat ca Europa să se ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

Mesaje din Sirius (XLV) Căpşunari sau diasporeni?

Grigore Traian Pop | Social | 9 decembrie 2014

Până mai ieri, cei plecaţi în lume - în Europa, mai cu seamă, Statele Unite respingându-ne, laolaltă cu cei proveniţi din Statul Islamic - erau numiţi, de-a valma, „căpşunari”, după munca sezonieră prestată mai ales în Spania. Termenul nu era doar peiorativ, ci şi riguros inexact, cei un milion de ţigani, ca să mă refer, într-o primă aproximare, doar la ei, răspândiţi peste tot, neavând deloc vocaţie de căpşunari. Pentru ei, manualitatea are alt sens. Îşi ...

"Lista lui Dughin"

Ilie Bădescu | Politic | 8 decembrie 2014

Lista este o dovadă tocmai pe dos. Un grup conspirativ are câteva trăsături: nucleu ideologic, convingeri comune, apartenenţă la o grupare ocultă etc. Or, lista este extrem de eterogenă, sunt persoane cu poziţii ideologice absolut diferite, cu profiluri profesionale diverse, cu atitudini mai degrabă anti sau neutre faţă de politica Moscovei etc. În al treilea rând, întâlnirile, după ştiinţa mea, au avut de regulă caracter public. Iar dacă au fost întâlniri personale, mai ...

Ländlerul nefiresc româno-german

Radu Golban | Politic | 4 decembrie 2014

Nu numai tangoul ci şi ländlerul (dans popular german) se poate juca în doi. La fel şi cu corupţia. Cotidianul din Munchen „Süddeutsche Zeitung" confirmă în ediţia de miercuri percheziţii la sediile grupului Airbus din cauza unor acuzaţii de corupţie legate de contractele EADS cu România. După zeci de ani de deductibilitate a şpăgii de la impozit, Berlinul combate astăzi cu mânie teutonă politica concernelor germane de a-şi promova exporturile prin plăţi imorale către ...

Ländlerul nefiresc româno-german

Cristi Pantelimon | Politic | 4 decembrie 2014

Nu numai tangoul ci şi l Süddeutsche Zeitung" confirmă în ediţia de miercuri percheziţii la sediile grupului Airbus din cauza unor acuzaţii de corupţie legate de contractele EADS cu România. După zeci de ani de deductibilitate a şpăgii de la impozit, Berlinul combate astăzi cu mânie teutonă politica concernelor germane de a-şi promova exporturile prin plăţi imorale către nişte trepăduşi cu putere de semnătură cocoţaţi în fruntea statului. O ţară care ne-a rămas ...

TTIP şi începutul de jure al hegemoniei corporatiste

Vladimir Bortun | Politic | 2 decembrie 2014

Puţin cunoscut publicului larg, Transatlantic Trade and Investment Partnership (TTIP) este un acord de liber schimb între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, aflat acum în ultima fază a negocierilor în spatele uşilor închise. Conform site-ului oficial al Comisiei Europene, TTIP „îşi propune să înlăture barierele comerciale dintr-o gamă largă de sectoare economice pentru a facilita cumpărarea şi vânzarea de bunuri şi servicii între UE şi SUA”. Asta implică ...

TTIP şi începutul de jure al hegemoniei corporatiste

Cristi Pantelimon | Politic | 2 decembrie 2014

TTIP şi începutul de jure al hegemoniei corporatiste

Cristi Pantelimon | Politic | 2 decembrie 2014

Fermoarul

Magda Bistriceanu Simian | Cultural | 28 noiembrie 2014

În fiecare seară, la şapte şi trei minute, se urcă în trenul personal, la clasa a doua. Timp de patruzeci şi cinci de minute, cât durează călătoria, nu ridică nici ochii nici mâinile din poală. Ţine pumnii strânşi, încercând să ascundă unghiile tăiate din carne şi cu pete albicioase. Mereu, iarnă sau vară, poartă aceleaşi haine: fustă gri şi pulover negru pe gât. Părul şters, de o culoare inexistentă, îi acoperă jumătate din faţă. Coboară din tren şi se ...