Editoriale culturale, politice, recenzii
Bunicile și mătușile ne parfumau pe ascuns și noi încercam să disimulăm euforia pe care acest gest, feminin și interzis, o trezea în noi. Parfum de trandafiri. Era la modă. Cumpărat în minuscule flacoane aduse pe căi ilegale și complicate…
Citeste mai mult
Timp de peste un deceniu, adică între 16 septembrie 1945, când Mircea Eliade soseşte la Paris, şi 15 decembrie 1957, anul în care debarcă de pe pachebotul United States la New-York, cu destinaţia finală Chicago, pentru a ocupa catedra de…
Citeste mai mult
Lucian Boia era la jumătatea anilor ’90 un autor care promitea să facă ordine în debaraua cam încărcată de mitologie patriotardă a lui Nicolae Ceauşescu şi a regimului său. Cei care l-au receptat ca atare atunci (când a apărut cartea…
Citeste mai mult
Până nu demult, viaţa lui Petru Dumitriu părea închisă într-un bine ferecat seif al memoriei, iar opera „excomunicată”. Pentru Occidentul în care se refugiase în 1960, el era un caz destul de jenant (mai ales pentru francezii fascinaţi de comunism,…
Citeste mai mult
La Vișeul de Sus, la sfârșitul lunii martie, maestrul tenor Ioan Piso și soția sa, urmașa străvechii familii nobiliare Dolha, au deschis prin forțe proprii, după 4 ani de tărăgănări ale autorităților, Centrul Documentar-Expozițional al Nobilimii Maramureșene Române. Prezența Casei…
Citeste mai mult
E primăvară și se întorc treptat rândunelele, oricât de banal și de epuizat literar ni s-ar părea acest fapt. Nu putem interveni cu nimic. Putem să migrăm noi înșine spre tărâmuri unde hibernează flamingi sau pelicani. Putem să căutăm cu…
Citeste mai mult
Raoul Şorban (1912-2006), profesorul de istoria artelor şi „profesorul de naţionalism“, ne-a părăsit la 94 de ani, plecând la cele veşnice. Trupul respectabilului bărbat a fost îngropat în cimitirul din Dej, la 21 iulie 2006, zi însorită, cu multă lume,…
Citeste mai mult
Miercuri, 12 februarie 1941, în sala “Comedia” a Teatrului Naţional din Bucureşti (al cărui director era la vremea aceea romancierul Liviu Rebreanu), avea loc premiera Ifigeniei, drama în trei acte şi cinci tablouri pe care Eliade o scrisese spre sfârşitul…
Citeste mai mult
Această „intelectualitate” româneasca (GDS, Dilema et comp.) nu încetează să-mi provoace silă, mai ales de 8 ani încoace. Aud că a fost programat un miting de susţinere a bietului, moralului, incomparabilului, teologului, clasicistului, cosmonautului, filozofului, jurnalistului, profesorului, academicianului, ministrului etc….
Citeste mai mult
Intervenţia de faţă îşi propune demontarea impedimentelor care par să bruieze partitura lecturii lui Foucault în spaţiul românesc post 1989: primul se vrea rezultanta unui complex secundar care semnalează contactul tardiv românesc cu discursul foucault-ian, luarea de act fiind consumată…
Citeste mai mult
Universitatea din Bucureşti organizează CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ DE MITOLOGIE ŞI FOLCLOR PRIMA EDIŢIE 8-9 martie, 2014 Gazdă este Facultatea de limbi şi literature străine a Universităţii din Bucureşti Str. Edgar Quinet nr. 5-7, sector 1, Bucureşti (metrou Universitate) …
Citeste mai mult
Într-o reinterpretare Houellebecq-iană, Raoul Eshelman (Performatism, or the End of Postmodernism) nu putea evita capacana mixturii performatism – postmodernism, în sensul cheii metaforice a raportului de filiaţie – doi fraţi având caractere opuse (unul dominat de raţiune, celălalt de sex…
Citeste mai mult
După o definiţie generală, care încearcă să le sintetizeze pe cele date de diferiţi oameni de stiinţă, geopolitica poate fi considerată drept „studiul relaţiilor internaţionale din perspectivă spaţială şi geografică, unde este luată în considerare influenţa factorilor geografici asupra politicii externe a statelor şi rivalităţile de putere asupra teritoriilor aflate între două sau mai multe state, sau între diverse grupuri politice şi mişcări armate”[i].
Voi începe cu sfârşitul, afirmând că, în spaţiul mistic al Estului, spiritul faustic nu-i tocmai încercare tragică dar lucidă de echilibrare sufletească, de regăsire de sine, de depăşire a limitelor. E mai mult coliziune între două culturi. (Deşi ar fi…
Citeste mai mult
Atât viaţa lui Péter Nádas, cât şi opera sa cu tentă autobiografică pot părea contrafaceri. Omul cochetează cu sinuciderea, iar scriitorul e mereu aspirant, mereu nemulţumit că ceea ce scrie nu-l reprezintă, atacă viaţa din lateralele posibilului, sfidând mereu constrângerile…
Citeste mai mult