Politic

Dispariţia PDL, un act de dreptate politică şi o şansă pentru viitor

În 23 martie va avea loc Convenţia naţională Extraordinară a PDL. Care, aproape sigur, va fi ultima în actuala componenţă. Adică, va marca sfârşitul acestui partid, o construcţie mincinoasă, modelată şi amplasată într-un fals (adică, prefabricat) peisaj politic care se presupune că oferă alegătorului, conform ştiinţei politice (inventată la rândul ei pentru a ne îndepărta de firesc şi a ne împuia capul cu artificial) întreaga gamă de oferte doctrinare moderne: stânga, centru, dreapta.

România, ţiganilor; Transilvania, ungurilor, Moldova, rușilor, Siberia, românilor

Ţiganii, ungurii, LGBT-ul, ruşii, dictatul de la Bruxelles, Eurasia etc.

Cum internetul poartă multe, el îmi aduce – şi nu numai mie – tot felul de analize- apeluri-previziuni-dezvăluiri-secrete, destinate să ne informeze, conştientizeze, deruteze şi manipuleze, să ne îndemne să acţionăm pentru ceva sau împotriva a ceva. Ce e adevărat şi ce nu e, ce se susţine şi ce nu?

Partidul pirat şi era mai puţinului

 

Ca reinterpretare a structurilor cu mai multe dimensiuni, oscilante între ancorarea definitivă în clișeu și/sau arhetip, Marshall McLuhan recupera legătura chimică (în sens rezonant, magic, via Heisenberg, Linus Pauling etc.) a fuziunii atitudinii arhaice faţă de clișeu cu noţiunea modernă de arhetip, ca produs al noilor tehnici, cu toată evidenţa ușor recognoscibilă în procesul prin care mediile tehnologice au efectul de a lichida/ înlătura clișeele culturilor/mediilor create de tehnologiile precedente.

Vechea gardă comunistă

Crimele politice, deportările, bătăile, ameninţările, teroarea, tentativa de ucidere a spiritului şi a spiritualităţii româneşti au făcut din comunism cel mai criminal regim politic din istoria României. După al Doilea Război Mondial am petrecut vreme de aproape 50 de ani  în comunism,…
Citeste mai mult

Inovaţia vine de sus…de la preşedinţie

În maniera verificărilor final-evaluative, aşa cum ne-a obişnuit şi sistemul de învăţământ românesc, orice încercare inovatoare nu poate evita fondul unui aparent gol teoretic, alimentând sentimentul claustrării şi al frustrărilor intelectuale, al sincronizărilor mecanice şi/sau al presiunii dogmatismelor, al fenomenelor intens discutate şi studiate în spaţiul de cercetare occidental, cvasi – ignorate în spaţiul românesc actual, afectat de subdezvoltare teoretico – analitică şi de mimetism formal.

hehey