Russel Kirk : Imaginaţia morală (II)
Scriitorul se află sub o obligaţie morală pentru normalitate –
adică, explicit sau implicit, sub anume standarde solide
şi vechi de conduită privată şi publică.
Cele mai noi editoriale:
Un an de singurătate
Ecourile suspendării lui Traian Băsescu nu s-au stins şi nu se vor stinge prea repede. Cu atât mai mult cu cât, departe de a se resemna, pe modelul lui Emil Constantinescu, Traian Băsescu e hotărât să continue să lupte politic…
Citeste mai mult
Când politicienii își suflecă manșetele
Lunile de vară sunt o perioadă eminamente electorală. Cine nu înțelege acest fapt, fie este într-o vacanță prelungită, fie a plecat din țară; de tot, fără șanse de întoarcere.
Nu există rețele de socializare!
Una dintre expresiile des vehiculate, în toate mediile, este ,,reţele de socializare”, un exemplu tipic de preluare mecanică a unei formulări despre o modalitate de comunicare cu foarte mare impact în societatea contemporană.
Fenomenul a luat o amploare deosebită în spaţiul virtual românesc şi nu este de mirare circulaţia de referate cu titlul ,,Reţele de Socializare” postate pe un site, adresat tinerilor din şcoli şi facultăţi.
Metode sofisticate de a pierde vremea O confesiune studențească
„Mai multe foi mai ieftin, o dovadă că progresul social este mai bun cu zahăr”[1]
Mesaje din Sirius (XV) Filosoful care-şi caută Stăpânul
De multe ori, modul în care înţeleptul îşi oblojeşte complexele existenţiale defineşte pedagogia echilibrului interior. Desigur, opera este, întâi de toate, expresia acestui echilibru dar, odată imaginată sau realizată, ea nu poate umple pustiul sufletesc al celui care creează, în…
Citeste mai mult
Mircea Eliade și unitatea Eurasiei
Eu nu vorbesc niciodată despre Europa şi despre Asia, ci despre Eurasia. Nu există eveniment care să aibă loc în China sau în India, care să nu ne influenţeze pe noi, sau invers, şi aşa a fost întotdeauna.
Giuseppe Tucci, “La Stampa”, 20 octombrie 1983.
Cărţile Estului (IV) Măștile ipocriziei
Milan Kundera s-a înscris în Partidul Comunist în 1948. Avea douăzeci de ani. Ni-l putem imagina în pielea personajului Jahn Ludwik din primul său roman, Gluma, apărut la Praga în 1967: un tânăr fascinat de ideea că se instalează la…
Citeste mai mult
Democratizarea falimentar-canonică a benzilor desenate
Pe fondul dinamitărilor softcore implantate prin textualismul scriptural-mediatic – virtual, în literatură sau post-literatură, am fi martori, potrivit Monicăi Spiridon (Postmodernismul : o bătălie cu povestiri), ai unui trafic de concepte/metode cu dublu sens circulator, pe care postmodernismul le asimilează prin bucle hermeneutice surprinzătoare cu toată accelerarea ”vizualizării dictatoriale”.
Russel Kirk: Imaginația morală (I)
Russel Kirk – (1918 – 1994) politolog, moralist, istoric, critic social, critic literar şi autor de scrieri de ficţiune cunoscut pentru influenţa sa asupra conservatorismului american al secolului XX. Cea mai cunoscută lucrare a sa, Gândirea conservatoare, publicată în 1953,…
Citeste mai mult
Cronica unei puteri schizoide
După căderea guvernului Ungureanu din mai 2012 şi după alegerile din toamnă, Puterea din România a redevenit bicefală. Pe de o parte un Preşedinte rănit politic de suspendare, pe de altă parte un Parlament şi un Guvern usl-ist pe val….
Citeste mai mult
Există o datorie a Germaniei față de România?
Onorată Asistență,
Permiteţi-mi să încep prin a mulţumi domnului prof. dr. Adrian Severin, membru al Parlamentului European şi fost ministru de externe al României, pentru receptivitatea fără rezerve manifestată faţă de ideea dezbaterii în această onorantă incintă a tendinţei, în creştere, a euroscepticismului, pe fundalul crizei dar şi al politicilor neadecvate ce s-au aplicat crizei.
Contra raţiunii de stat liberale
Într-un eseu publicat în revista conservatoare „First Principles“, filozoful polonez Ryszard Legutko constata că „primul lucru care li s-a spus est-europenilor, sau şi l-au spus ei înşişi, atunci când s-au eliberat de sub hegemonia sovietică, a fost să urmeze calea…
Citeste mai mult
Estul ca alteritate
Nicolae Bălcescu nota, în partea de început a studiului său „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, faptul că orice națiune are o funcție („misie”) a îndeplini în lume. Astfel, din perspectiva sa, o națiune trebuie să-și dovedească „folosul ce a adus și…
Citeste mai mult
Constanța, un drum deschis
Dorul de Constanța m-a mânat în aceste zile spre mare. Izul umed-sărat al mării și tipetele păsărilor se asociază imediat unei stări aproape eterice de libertate. Oricine suferă de apăsarea orizontului închis între blocuri sau a aerului confiscat de motoare are nevoie de mare. Și oricine a crescut în mici mahalale de oraș balcanic, în care mirosurile, culorile și limbile se combină indiferente la armonie, obișnuit să cutreiere și să contemple în același peisaj ruine și șantiere, are nevoie de Constanța.