Editoriale culturale, politice, recenzii
În programele de dezvoltare ale organizaţiilor transnaţionale cu preocupări în domeniul cultural este considerat la loc de cinste noul concept al multiculturalismului. După ce toleranţa a devenit o normă socială şi politică ce stă la baza afirmării minorităţilor – etnice,…
Citeste mai mult
Surprinși de avertismentul polonez (“în Europa, noi privim cultura diferit”) și alertați de inițiativele inedite resimțite dinspre amalgamarea comunitară ("Europa vrea să-şi ucidă cinema-ul”?),nu putem eluda conotațiile spațiului european înlăuntrul a ceea ce se acceptă prin excepție culturală. Conceptul a fost…
Citeste mai mult
Este mult prea complexă opera lui Aleksandr Soljeniţîn pentru a încerca, într-un spaţiu fatalmente limitat, să-i stabilim liniile de forţă. Ne oprim însă la o scriere pe nedrept ignorată, Chestiunea rusă la sfârşit de secol XX, apărută în traducere românească…
Citeste mai mult
(Fragmente apărute pe patdollard.com din articolul Limbajul din legile pentru “gay” pregăteşte scena pentru drepturile pedofililor, de Jack Minor, apărut înNorthern Colorado Gazette)
Oameni tineri, până în 30 și ceva, care gândesc viața în etape, "proiecte", generația celor pentru care ideea e ceva nepractic și lipsit de concret. Pentru care, în consecință, și iubirea le atârnă sugrumată de gât, cheie către o poartă…
Citeste mai mult
Optimismul unui preambul: viitorul este o creație a prezentului
Scriitorul se află sub o obligaţie morală pentru normalitate –
adică, explicit sau implicit, sub anume standarde solide
şi vechi de conduită privată şi publică.
Ecourile suspendării lui Traian Băsescu nu s-au stins şi nu se vor stinge prea repede. Cu atât mai mult cu cât, departe de a se resemna, pe modelul lui Emil Constantinescu, Traian Băsescu e hotărât să continue să lupte politic…
Citeste mai mult
Lunile de vară sunt o perioadă eminamente electorală. Cine nu înțelege acest fapt, fie este într-o vacanță prelungită, fie a plecat din țară; de tot, fără șanse de întoarcere.
Una dintre expresiile des vehiculate, în toate mediile, este ,,reţele de socializare”, un exemplu tipic de preluare mecanică a unei formulări despre o modalitate de comunicare cu foarte mare impact în societatea contemporană.
Fenomenul a luat o amploare deosebită în spaţiul virtual românesc şi nu este de mirare circulaţia de referate cu titlul ,,Reţele de Socializare” postate pe un site, adresat tinerilor din şcoli şi facultăţi.
„Mai multe foi mai ieftin, o dovadă că progresul social este mai bun cu zahăr”[1]
De multe ori, modul în care înţeleptul îşi oblojeşte complexele existenţiale defineşte pedagogia echilibrului interior. Desigur, opera este, întâi de toate, expresia acestui echilibru dar, odată imaginată sau realizată, ea nu poate umple pustiul sufletesc al celui care creează, în…
Citeste mai mult
Eu nu vorbesc niciodată despre Europa şi despre Asia, ci despre Eurasia. Nu există eveniment care să aibă loc în China sau în India, care să nu ne influenţeze pe noi, sau invers, şi aşa a fost întotdeauna.
Giuseppe Tucci, “La Stampa”, 20 octombrie 1983.
Milan Kundera s-a înscris în Partidul Comunist în 1948. Avea douăzeci de ani. Ni-l putem imagina în pielea personajului Jahn Ludwik din primul său roman, Gluma, apărut la Praga în 1967: un tânăr fascinat de ideea că se instalează la…
Citeste mai mult
Pe fondul dinamitărilor softcore implantate prin textualismul scriptural-mediatic – virtual, în literatură sau post-literatură, am fi martori, potrivit Monicăi Spiridon (Postmodernismul : o bătălie cu povestiri), ai unui trafic de concepte/metode cu dublu sens circulator, pe care postmodernismul le asimilează prin bucle hermeneutice surprinzătoare cu toată accelerarea ”vizualizării dictatoriale”.