Peter Thiel: marele preot al tehno-capitalismului

Ambițiile declarate ale mișcării neo-reacționare (NRx), precum și tendința acesteia de a-și dezvolta teoriile în umbra unor bloguri izolate, lasă impresia că ea nu a exercitat o influență semnificativă dincolo de un cerc restrâns al extremei drepte și cu atât mai puțin asupra cursului general al politicii. Totuși, unii observatori au văzut în NRx o legătură directă, sau cel puțin o anumită influență, asupra unuia dintre noile centre de putere ale secolului XXI: înalta tehnologie și Silicon Valley.Cu toate acestea, Bertsou și Caramani au arătat, prin ...

Citește tot articolul

Social

Focuri

Uraganul Irma, nici primul, nici ultimul, nici cel mai devastator, a dus confruntarea mediatică dintre adepții încălzirii globale și ...

Află mai multe
Cultural

Nașterea și vărsarea ...

Jean Parvulesco, între nostalgia Paradisului și nostalgia Patriei  Tot avansând în universul acestui autor, care îmi dăruiește o rarisimă ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

Mircea Eliade și unitatea Eurasiei

Eu nu vorbesc niciodată despre Europa şi despre Asia, ci despre Eurasia. Nu există eveniment care să aibă loc în China sau în India, care să nu ne influenţeze pe noi, sau invers, şi aşa a fost întotdeauna. Giuseppe Tucci, “La Stampa”, 20 octombrie 1983. Chiar şi un etnolog şi antropolog aparţinând şcolii sociologice, precum Marcel Mauss, recunoştea că “din Coreea până în Marea Britanie există o unică istorie, aceea a continentului eurasiatic”. François Thual, ...

Cărţile Estului (IV) Măștile ipocriziei

Milan Kundera s-a înscris în Partidul Comunist în 1948. Avea douăzeci de ani. Ni-l putem imagina în pielea personajului Jahn Ludwik din primul său roman, Gluma, apărut la Praga în 1967: un tânăr fascinat de ideea că se instalează la „volanul istoriei”, stârnit de iluzia că inaugurează o nouă epocă şi, în cele din urmă, „oropsit de mişcarea în care a crezut”. O nefastă înclinaţie spre glumă, ...

Democratizarea falimentar-canonică a benzilor desenate

Pe fondul dinamitărilor softcore implantate prin textualismul scriptural-mediatic – virtual, în literatură sau post-literatură, am fi martori, potrivit Monicăi Spiridon (Postmodernismul : o bătălie cu povestiri), ai unui trafic de concepte/metode cu dublu sens circulator, pe care postmodernismul le asimilează prin bucle hermeneutice surprinzătoare cu toată accelerarea ”vizualizării dictatoriale”.   În priză directă, canonul literar se ...

Russel Kirk: Imaginația morală (I)

Russel Kirk – (1918 – 1994) politolog, moralist, istoric, critic social, critic literar şi autor de scrieri de ficţiune cunoscut pentru influenţa sa asupra conservatorismului american al secolului XX. Cea mai cunoscută lucrare a sa, Gândirea conservatoare, publicată în 1953, se spune că „a dat formă amorfei mişcări conservatoare de după cel de-al doilea război mondial”. El a definit dezvoltarea gândirii conservatoare în tradiţia ...

Cronica unei puteri schizoide

După căderea guvernului Ungureanu din mai 2012 şi după alegerile din toamnă, Puterea din România a redevenit bicefală. Pe de o parte un Preşedinte rănit politic de suspendare, pe de altă parte un Parlament şi un Guvern usl-ist pe val. Cele două plăci tectonice ale puterii executive, Preşedinţia şi Guvernul, şi-au amânat prin pactul coabitării inevitabila confruntare finală. În fapt, cele două instituţii ale puterii executive se pregăteau silenţios de ...

Există o datorie a Germaniei față de România?

Onorată Asistență, Permiteţi-mi să încep prin a mulţumi domnului prof. dr. Adrian Severin, membru al Parlamentului European şi fost ministru de externe al României, pentru receptivitatea fără rezerve manifestată faţă de ideea dezbaterii în această onorantă incintă a tendinţei, în creştere, a euroscepticismului, pe fundalul crizei dar şi al politicilor neadecvate ce s-au aplicat crizei. Aduc, de asemenea, mulţumirile mele reputaţilor ...

Contra raţiunii de stat liberale

Într-un eseu publicat în revista conservatoare „First Principles“, filozoful polonez Ryszard Legutko constata că „primul lucru care li s-a spus est-europenilor, sau şi l-au spus ei înşişi, atunci când s-au eliberat de sub hegemonia sovietică, a fost să urmeze calea liberală. Ce însemna ‘calea liberală’ nu era clar. Era însă clar că o respingere deschisă a acestei recomandări, chiar şi rostită în şoaptă, ...

Estul ca alteritate

Nicolae Bălcescu nota, în partea de început a studiului său „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, faptul că orice națiune are o funcție („misie”) a îndeplini în lume. Astfel, din perspectiva sa, o națiune trebuie să-și dovedească „folosul ce a adus și poate aduce lumei” pentru ca dreptul său să ajungă să fie respectat și recunoscut de celalte „nații” (Bălcescu, 1970, p.16). Am putea afirma că, ...

Despre

Editoriale culturale, politice, recenzii

Postări recente

Arhivă