Ce este identitatea?

Situată la intersecția dintre psihologie, sociologie și antropologia socială, problema identității este o problemă tipic modernă. În societățile tradiționale, această problemă nu se pune și, pur și simplu, nici nu poate fi pusă. Identitatea individuală, în special, nu constituie un obiect al reflecției conceptualizate ca atare, deoarece individul se concepe cu dificultate în afara grupului și nu poate fi considerat o sursă suficientă a propriei determinări. Așa cum scrie Charles Taylor, „însuși termenul de «identitate» este anacronic pentru culturile premoderne ...

Citește tot articolul

Social

Traiul în necomun. Eseu ...

Societatea în care trăim este fundamental societatea traiului în necomun. Forţa pe care eu-l individual (să spunem, eul-ego) a cucerit-o în ...

Află mai multe
Cultural

Treptele suveranismului ...

În ceea ce privește relația dintre suveranismul înțeles în termenii politici ai modernității și problematica voinței, lucrurile sunt aici ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

Domnule Preşedinte Traian Băsescu

Îmi pare rău că trebuie să vă dezamăgesc în legătură cu persoana dumneavoastră: nu sunteţi un creştin-ortodox. Nici măcar un creştin. Pentru că nici un creştin adevărat nu ar putea să expedieze cu atâta superficialitate şi atât de în "moda vremurilor"o temă atât de importantă. Am fost şi sunt unul dintre cei care, fără nici un profit personal, ba chiar trăgând ponoasele poziţionării mele, am evidenţiat constant ...

Mesaje din Sirius (XII) Istorie românească în penumbră masonică

Câteva evenimente cruciale din trecutul nostru, reverberând şi-n prezent, implică masoneria încă de la primele ei manifestări în spaţiul estic. Nu-i cu totul hazardată nici afirmaţia că România ar fi o construcţie politică a unor loji active în momente istorice determinate. Majoritatea paşoptiştilor au fost masoni. De asemenea, primul Domn al Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza. Scoatem din discuţie dinastia ce-a urmat, deşi nu lipsesc ...

Să ne punem cenușă în cap?

Am afirmat că în cultura română, prioritate a avut criteriul ideologic de evaluare a ideilor, asociate necondiţionat cu acţiunile autorilor lor în spaţiul public, spre deosebire de alte culturi, orientate, în mod pragmatic, către aplicarea modelului de analiză teoretică al unui savant în elaborarea strategiilor de dezvoltare economică. Pentru unii comentatori, expunerea contribuţiilor unor personalităţi ale culturii române ar echivala cu ...

Un nou partid (IV): Modelul

Am alergat cale de trei episoade pentru a vorbi despre nişte lucruri pe care, de altfel, le ştim cu toţii şi le-au scris alţii cu mult mai multe informaţii, cu mult mai mult talent şi cu mult mai multă inteligenţă. Şi atunci de ce am mai făcut-o? Pentru a găsi un răspuns la nişte întrebări pe care mulţi şi le pun: Ce e de făcut? Ce mai poate fi făcut? Cum? După care model? Cu cine? Scurta radiografie a situaţiei din România este, cu alte cuvinte, din ...

Cetăţeanul şi propria-i aderenţă la neo-comunism. Cazul învăţământului preuniversitar

Relevarea unor aspecte de tip neo-comunist în învăţământul preuniversitar am întrerupt-o într-o contribuţie anterioară la Estica pentru a evidenţia câteva principii generale ale neo-comunismului. Dintre acestea, două sunt de importanţă majoră: 1) o cât mai mare parte din veniturile cetăţeanului trebuie retrasă la fondul statal, şi 2) pentru angajatul la stat, o parte considerabilă din munca depusă trebuie reţinută de angajator. ...

“Pe pânza de poteci necăjite”

“Pe pânza de poteci necăjite”a comunităților românești se rezemă o bună parte din viitorul înțelegerii balcanice. Desigur, acum avem și podul din Vidin, axă modernă, sperăm binefăcătoare, nu de izolare, pentru comunitățile românești din Timoc. Nu poți să nu fii tulburat când mergi în Timoc. În cel sârbesc am mai fost, în cel din Bulgaria, abia zilele trecute am poposit. Nepătrunse și bogate. Drumul de ...

Seminţe distopice: Fundaţia europeană

Aproape de o acceptată metodă utopică – exerciţiu mental cu recul în posibilităţile (co)laterale de construcţie/deconstrucţie a lumilor posibile -, modul distopic ar putea susţine chiar şi ipoteza potrivit căreia, formula Europei, ca imperiu, ţine de un registru adnotat filosofico-politic sau economic, asaltul resimţit dinspre arhitectura europeană ca fundaţie confirmând ceea ce R. Nozick(Anarhie, stat şi  utopie) denumea sustragerea influenţelor ...

Comerţul şi xenofobia

O încercare-ispită majoră a omului modern este aceea a raporturilor cu străinii, cu străinătatea, cu cei de alte neamuri. A fi deschis altuia înseamnă azi o virtute fără seamăn. Atât de mult accent pe ideea de deschidere trădează pur şi simplu o ideologizare a temei şi o obnubilare a caracterului ambivalent al ideii de străin: străin este ceea ce nu este ca noi, dar străini putem deveni şi faţă de noi înşine, în măsura în care ne ...

Despre

Editoriale culturale, politice, recenzii

Postări recente

Arhivă