Turcia în contextul transformării relațiilor internaționale și al noii geopolitici eurasiatice

IntroducereValdai Papers nr. 127, ianuarie 2026Sistemul relațiilor internaționale se transformă, îndreptându-se către o ordine mondială post-occidentală. Acest lucru a creat un nou cadru pentru numeroase state în ceea ce privește politica lor externă, în special pentru cele de pe continentul eurasiatic. Pe parcursul celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea, Turcia a fost o parte integrantă a cadrului instituțional occidental. Totuși, la mijlocul anilor 2010, Ankara a realizat o schimbare conceptuală majoră, respingând de facto paradigma bazată pe Occident ca punct ...

Citește tot articolul

Social

Neantul poporului român

Motto: „Nu trebuie deci să ne liniștim la gândul că barbarii sunt încă departe de noi; deoarece, dacă există popoare care lasă să le fie ...

Află mai multe
Cultural

Suveranitatea și ...

Alt critic al suveranității moderne: Bertrand de Jouvenel Peste mai bine de trei decenii de la critica lui Duguit adresată ideii suveraniste ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

Pactul de la Anchorage și „securitatea ucraineană” (II)

Pe când propaganda guvernelor Occidentului plural euro-atlantic mai vorbea de victoria Ucrainei în războiul cu Rusia, beligeranții din tabăra ucraineană erau „de acord” ca pacea să includă restabilirea frontierelor sovietice ale statului ucrainean. Astfel problema era pe jumătate rezolvată: una din părțile în conflict, și anume cea în pierdere de teren, accepta capitularea celeilalte părți; nu mai rămânea decât ca și aceasta să accepte. După ce s-a constatat că ...

Treptele suveranismului (I)

Toate conceptele gândirii politice au fost inițial concepte teologice, spunea Carl Schmitt. Cu cuvintele sale, „toate conceptele semnificative ale teoriei moderne a statului sunt concepte teologice secularizate”[1]. Așadar, pentru a se „realiza” politic în sens modern, conceptele teologice au fost obligate să se dezbrace de semnificația lor cea mai profundă. Secularizarea nu este un proces oarecare. Este nu doar o transformare a unei semnificații, ci o pierdere fundamentală de ...

Pactul de la Anchorage și „securitatea ucraineană” (I)

Pe când propaganda guvernelor Occidentului plural euro-atlantic mai vorbea de victoria Ucrainei în războiul cu Rusia, beligeranții din tabăra ucraineană erau „de acord” ca pacea să includă restabilirea frontierelor sovietice ale statului ucrainean. Astfel problema era pe jumătate rezolvată: una din părțile în conflict, și anume cea în pierdere de teren, accepta capitularea celeilalte părți; nu mai rămânea decât ca și aceasta să accepte. După ce s-a constatat că ...

Rusia și capcana revoluției trumpiste

Rusiei i se oferă un os de ros, numit iliberalism, antiglobalism sau trumpism. Dihotomia globalist/naționalist trebuie degrabă abandonată, altfel Rusia și cei care vor să elimine „globalismul” vor pierde exact Sudul Global, în numele căruia se așază (zic ei) la cârmă. Noțiunile occidentale de globalism/naționalism nu trebuie abandonate fiindcă sunt occidentale (deși și acesta ar fi un motiv suficient), ci pentru că sunt atât de epuizate, încât nu mai spun nimic despre ...

Războiul împotriva poporului român

I Războiul împotriva poporului român are dimensiune istorică. Acum este o fază nouă, extrem de primejdioasă prin complexitate. E un război holotropic. Ștergerea memoriei, în toate câmpurile, este combinată cu tehnicile ponegririi neamului romanesc și cu distrugerea ruinătoare a țării, toate pe fondul instaurării regimului neofanariot în care fiscalitatea e totul și economia care produce bunăstare e nimic. Populația este educată să accepte că singura soluție este ...

RIC - noul Heartland. Donald Trump, un Mackinder de paradă?

Așezarea și, mai ales, greutatea (ponderea) pieselor de șah pe eșichierul geopolitic global actual arată că centrul de greutate al lumii se instalează definitiv în aria RIC - Rusia, India, China, adică a noului Heartland al geopoliticii actuale. Cel vechi, teoretizat de H. Mackinder, era un concept mai degrabă geografic, în care puterea maritimă a Angliei înțelesese corect că Inima Lumii înseamnă zona cu resursele cele mai vaste și posibilitățile de dominare geografică cele ...

Puteri maritim-financiare și puteri continentale

Geopolitica a consacrat diferența dintre puterile maritime și cele continentale. Puterile maritime nu sunt doar cele care pun accentul în special pe flotă. Adevărul e că puterile maritime sunt în mai mare măsură puteri financiare. Motivul e simplu: nu poate fi dominată o zonă, o țară sau un continent cu ajutorul unei flote, ci exclusiv cu ajutorul unei armate terestre. Dar orice zonă poate fi controlată prin bani, prin influența financiară. În Tratatul cvadruplei alianțe ...

Destinul românesc, istoriografia „comunistă” și obediența actuală

Istoriografia fostului regim, atât de criticată după 1989, avea o semnificație națională pe care azi a pierdut-o cvasi-definitiv. Ea trasa, cu obstinație, un Destin acestui popor, un destin istoric pe care poporul l-ar fi urmărit secole la rând. E de la sine înțeles că unele lucruri erau exagerate, dar tonul general, la scriitorii de calitate, era firesc și ușor de acceptat. Independența devine, de exemplu, o aspirație de veacuri a românilor. Nu era așa? Tonul zeflemitor ...

Despre

Editoriale culturale, politice, recenzii

Postări recente

Arhivă