Donoso Cortés și problema puterii politice

Donoso Cortés pornea de la o convingere fundamentală: politica modernă se naște dintr-o ruptură profundă cu tradiția. În societățile premoderne, ordinea politică nu era concepută ca o construcție autonomă, ci ca parte a unei realități mai vaste, în care dimensiunea morală, cea religioasă și cea politică formau o unitate coerentă. Exista un fundament comun care conferea puterii sens și legitimitate. Modernitatea a răsturnat radical această schemă. Puterea politică a încetat să se mai justifice printr-un adevăr transcendent și a început să se întemeieze pe ...

Citește tot articolul

Social

Dascălul Alexandru ...

,,Dintre copii, eu eram cel mai mic. Costică, fratele cu trei ani mai mare ca mine mă tot necăjea, zicându-mi Alecu berbecu; îi ziceam şi eu ...

Află mai multe
Cultural

Conferinţa, un gen în ...

Marţi, 27, şi miercuri, 28 mai, s-a desfăşurat în Bucureşti încă o conferinţă ştiinţifică. Tema ei, anunţată cu aproximativ trei luni ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

Dimitrie Gusti și Școala sociologică de la București, de la fondare la lichidare

Războiul straniu împotriva ființei și memoriei acestei școli științifice de valoare internațională a început devreme și pare să nu se fi încheiat nici astăzi. Școala sociologică a lui D. Gusti s-a născut, în tinda Marii Uniri, la Iași, odată cu înființarea Asociației pentru studiu și reforma socială, în anul deplinătății statului national întregit (1918), prin coparticiparea a doi mari exponenți ai științelor societății: un istoric, Vasile Pârvan, și un ...

Dușmănia sacră și identitatea politică: Rădăcinile veterotestamentare, antice grecești și moderne ale distincției amic-inamic a lui Carl Schmitt

Distincția amic-inamic a lui Carl Schmitt, articulată sistematic pentru prima dată în Conceptul de politic (1927/2007), rămâne una dintre cele mai provocatoare și controversate idei din teoria politică modernă. În loc să localizeze „politicul” în instituții, interese sau procese deliberative, Schmitt îl identifică cu o distincție existențială între „prieteni” și „dușmani” colectivi. Această abordare insistă asupra faptului că esența politicii nu este ...

Donald Trump caută în Extremul Orient pacea pierdută în Gaza și Ucraina

Plecat, cu cele mai bune intenții, în căutarea păcii globale și, în subsidiar, a Premiului Nobel pentru Pace, Președintele SUA, Donald Trump, constată că pacea fuge de el. Motivul principal nu este sabotajul forțelor războinice de acasă și din lume, ci incapacitatea sa de scăpa de mentalitatea specifică hegemonismului american, respectiv de a scăpa de iluzia potrivit căreia o pace justă și durabilă se poate instaura prin forță, dublată de iluzia că America mai dispune de ...

La ce folosea „cordonul sanitar” clasic? Poate fi China separată de Rusia?

O întrebare geopolitică simplă, aparent, care primește azi un răspuns simplificator, la nivelul simțului comun: deoarece URSS-ul era în anii 1920 în plină criză de bolșevizare, se înțelege că acest cordon sanitar teoretizat după Primul Război mondial ar fi fost util pentru împiedicarea răspândirii bolșevismului în vestul Europei. Și, într-adevăr, Ungaria lui Bela Kun sau Germania de la Weimar erau atinse de „microbul” bolșevic. În această perspectivă, România ...

De la Sharm el Sheikh la Budapesta

Cu ocazia deschiderii lucrărilor Knessetului din săptămâna 20-25 octombrie, Benjamin Nethanyahu a anunțat că o cantitate însemnată de bombe au fost aruncate asupra unor poziții din Gaza, unde, chipurile, Hamas ar fi încălcat condițiile încetării focului. Dacă bombardamentele israeliene au putut fi văzute, încălcările Hamas nu. Singura probă este afirmația premierului israelian. Hamas a negat faptul și, cel puțin până acum, nu a răspuns atacului susținând că vrea să ...

Cu cine se bat SUA, Rusia, China și UE?

Actualul conflict din Ucraina și derivatele sale (conflictul deschis cu Iranul din Orientul Mijlociu, cu Siria, cu Houthi, dar și războaiele comerciale ale SUA cu UE, cu China și Rusia, sau invers, ale UE și China cu SUA) sunt parte a unui conflict mondial în care marile puteri caută să ajusteze situația de după al Doilea Război mondial. Germania și Franța, eliberate de spectrul adversității proprii, au încercat în ultima vreme o apropiere decisivă de Rusia, teoretizată la ...

Geopolitica germană astăzi

Politologul german Heinz Brill (născut în 1940) este directorul unui „centru de cercetare” legat de Bundeswehr. Timp de mulți ani, a predat la Academia Ofițerilor. În 1994, a editat prima lucrare cvasi-oficială despre geopolitică, după o introducere de Grabowski în anii 1950 și lucrările neoficiale ale lui von Lohausen și Zänker, a căror validitate o recunoaște acum pe deplin. Brill își începe cartea demonstrând că, în ciuda demonizării termenului „Geopolitik”, ...

Studiu asupra dezertorilor din armatele aliate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Istoricul Charles Glass a examinat soarta celor 150.000 de dezertori din armatele britanice și americane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În Germania, după 1986, se ridică monumente dedicate dezertorilor germani din cel de-al Doilea Război Mondial. În Marea Britanie și Statele Unite, până de curând, nimeni nu a vrut să abordeze tema istorică a dezertorilor din armatele coaliției anti-Hitler. Charles Glass, fost corespondent ABC pentru Orientul ...

Despre

Editoriale culturale, politice, recenzii

Postări recente

Arhivă