Ce este identitatea?

Situată la intersecția dintre psihologie, sociologie și antropologia socială, problema identității este o problemă tipic modernă. În societățile tradiționale, această problemă nu se pune și, pur și simplu, nici nu poate fi pusă. Identitatea individuală, în special, nu constituie un obiect al reflecției conceptualizate ca atare, deoarece individul se concepe cu dificultate în afara grupului și nu poate fi considerat o sursă suficientă a propriei determinări. Așa cum scrie Charles Taylor, „însuși termenul de «identitate» este anacronic pentru culturile premoderne ...

Citește tot articolul

Social

Familia ca unitate ...

Unul dintre pericolele care ameninţă curentele de reacţiune contra forţelor dezordinii şi corupţiei ce devastează civilizaţia noastră şi ...

Află mai multe
Cultural

Știința eroică a lui ...

Este uimitor să vezi cum inventivitatea creşte în natură atunci când existenţa însăşi este în joc. Aceasta se aplică atât apărării cât ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

Dascălul Alexandru Grigore Popescu

,,Dintre copii, eu eram cel mai mic. Costică, fratele cu trei ani mai mare ca mine mă tot necăjea, zicându-mi Alecu berbecu; îi ziceam şi eu Costică urzică, dar el îmi zicea mai repede şi mă biruia. Atunci apelam la mama: uite mămică, Costică mă face mereu Alecu berbecu. Mama ne mai împăca, dându-ne la amândoi câte o pălmuţă la spate. Of, dar când îmi aduc aminte de sucală, când mama ne punea să depănăm pe ţeve fire pentru ţesut. Mă durea căci cu palma ...

Balcanii și noua ordine europeană (cu „Eurasianismul” prin Balcani)

„Berlin has begun to see Moscow as an adversary rather than as a potential partner.” (Der Spiegel, 17 nov. 2014) Eurasianismul este un concept occidental (Mackinder în special), reșapat de Alexandr Dughin în „Bazele Geopoliticii”. În esență, noul concept împarte lumea în două forțe: ale mărilor („atlantismul”) și ale uscatului (spațiul rusesc, „continentalismul”), care au ca scop dominarea reciprocă, inclusiv prin controlul asupra „zonelor de ...

Pământul verde – America

Rolul Statelor Unite, ultima superputere care a rămas în lume, este astăzi central în geopolitica globală. Plecând de la sfârşitul secolului al XIX-lea, un continent marginal, care nu reprezentase până atunci decât o provincie secundară a Lumii Vechi, a Europei, a devenit progresiv un gigant politic şi cultural autonom, până la momentul la care, după al doilea război mondial, Statele Unite s-au propus ca model paradigmatic universal şi pentru statele Europei şi pentru cele ...

Cele două Românii şi preşedintele viral

Două (nu una, ca în scenariul lui Marx) fantome bântuie acum România, şi anume ideea celor „două Românii” şi aşa-zisele texte „virale” ale internetului. Ambele sunt manipulări grosolane, în sensul larg al termenului, adică minciuni uriaşe, prin care realitatea se vede deformată, grav avariată. Prima dintre ele se referă la existenţa, chipurile, la ora actuală, a două Românii. Vechea dihotomie între stânga şi dreapta dispărând la coşul de gunoi al ...

Câteva consideraţii după alegeri

Mulţumesc tinerilor pentru victoria de ieri; ei au fost principalul învingător al acestor alegeri dovedind că, după 25 de ani (Brucan ne prezisese 20, nu-i nimic că au fost 25, bine că ne-am trezit), România, cetăţenii români s-au schimbat, s-au trezit, au devenit o forţă mai şcolită, mai educată, mai conştientă politic decât politicienii. Probabil că principalul câştig al acestor alegeri este acest nou electorat tânăr informat, competent, orientat către valori pe ...

Cuviosul Român Anatolie Tihai: Impresii dintr-o călătorie în Japonia

Aden, Ceylon, Singapore, Saigon, Hong-Kong, Shanghai şi Nagasaki – iată popasurile din timpul călătoriei mele cu vaporul până în Japonia, din anul 1872. I. Din Suez până la Aden Călătoria aceasta pe apă din Suez până la Aden a fost monotonă şi plictisitoare. Marea Roşie a fost tot timpul liniştită, încât, dacă s-ar fi stricat vremea măcar cât de puţin, tot ai fi zis că ne-am fi bucurat. Nu-mi amintesc să mai fi avut nici până atunci şi nici după aceea o ...

Un ginere în casă

Am privit, obosiţi de patimile zilei de vot, şi oarecum neîncrezători, la bilanţurile votării. Şi nu sunt nici puţine, nici neimportante. În primul rând, este remarcabilă implicarea, mai mult pasional şi mai puţin raţional, în alegerea unui preşedinte al României. Din câte se pare, românii cred că mai pot să facă politică. Nu ademenirea promisiunilor sau darurilor de campanie i-au făcut să voteze, cât mobilizarea pentru politică, într-o epocă în care ...

Scormonind prin aparențe, după normal

Am ales „un neamț”, președinte al României. Și da, românii plecați s-au cam întors acasă prin votul de duminică. *** Limbajul Nu avem nici o dovadă că viitorul președinte nu va fi la fel ca alții. Dar poporul caută orice urmă de trezie și speră că limbajul face pe om.  Iar poporul „are totdeauna dreptate”: teoria Sapir-Whorf arată că limbajul generează gândirea, deci fapta. „Neamțul nostru” a fost mai puțin volubil, mai tăcut și… a câștigat. ...

Despre

Editoriale culturale, politice, recenzii

Postări recente

Arhivă