Apel la civism

Societatea românească este încă dominată de o cultură păstrată, după cum spunea Lucian Blaga, în zodia copilăriei. Cultura minoră – nu ca importanță, ci ca vârstă – este dominată de categoriile mitului, iar civilizaţia pe care o produce este subordonată interpretărilor mitologice. Preeminenţa culturii în societăţile ţărăneşti, cred sociologii, le conferă acestora avantajul formelor primare de solidaritate (rudenia, vecinătatea, prietenia), soliditate, strabilitate, securitate.

Istoria impune însă altă logică decât cea de conservare a societăţilor tradiționale. Industrializarea şi urbanizarea sunt fenomene care nu pot permite supravieţuirea formelor tradiţionale ale culturii, solidaritatea şi apartenenţa fiind impedimente ale progresului şi, ca atare, căutând a fi rapid înlocuite de egalitate şi emancipare. Civilizaţia şi civilitatea, ca stil de viaţă cotidiană şi mod de comportament social, trebuie să tuteleze vechile reflexe cultural-identitare. Atunci când fondul şi majoritatea unei societăţi sunt însă ţărăneşti, aşa cum este cazul României, acest lucru nu se poate întâmpla decât anevoie. Rostul elitei urbane, politică sau intelectuală, este şi acela de a afla şi de a propune acel parcurs potrivit tranziţiei către societatea civilă, al cărui fundament este numai discursul raţional şi a cărei consistenţă este dată de dialogul civic, şi către practica civilităţii. Un bun început al fi acela al exemplului propriu.

Propunem şi noi, alături de autorul scrisorii pe care v-o prezentăm, deschiderea interesului către valorile civismului şi civilităţii, atât din partea instituţiilor de putere, a celor academice, dar şi din partea fiecăre persoane care contribuie, prin practicarea dialogului de idei, la crearea unui spaţiu, chiar și numai virtual, de dezbatere. 

 

*

 

România ultimelor două decenii a traversat seismele unor multiple restructurări, iar, în aceste condiţii, discursul civic a fost deseori  înăbuşit de imperative ale luptei politice. Pentru a răspunde unei nevoi resimţite atât de clasa politică cât şi de populaţie, solicităm acceptul conducerii ţării asupra unei iniţiative ce urmăreşte reinstituţionalizarea discursului civic – a discursului despre probitate, profesionalism, curaj, verticalitate, solidaritate, altruism, politeţe, respect pentru valorile culturii şi ştiinţei, – drept componentă vitală a vieţii sociale şi politice româneşti. Ideea unui simpozion/site naţional anual pe tema discursului civic pe care o susţinem în prezenta scrisoare deschisă, se leagă firesc de solicitarea de a reţine, la nivel emblematic, oraşul Târgu-Jiu drept sediu onorific de desfăşurare a acestui eveniment. Ansamblul de la Târgu-Jiu consacrat eroilor din primul război mondial, monument inegalabil în plan cultural şi estetic, gândit de Brâncuşi drept templu al civismului adresat urmaşilor, .se cuvine valorificat ca atù cultural major în cadrul proiectului de faţă. Ne exprimăm speranţa că Academia Română va accepta să se constituie de asemeni drept gazdă a acestei manifestări.

Domnului Traian Băsescu

Preşedinte al României

 

Domnului Victor Ponta

Prim Ministru al României                         19 februarie 2013

 

P R O P U N E R E

 

Pentru a stimula la nivel naţional punerea în valoare a resurselor de dezvoltare prin cultură şi civism, prin prezenta, propunem organizarea anuală, sub egida Preşedinţiei României şi a Primului Ministru, a unui simpozion naţional sub titlul DISCURS CIVIC, VALORI CuLTURALE ŞI PROSPERITATE.

Simpozionul ar urma să fie deschis în ziua de 6 decembrie al fiecărui an la Târgu-Jiu, loc elect al discursului civic şi al culturii româneşti, continuându-se pe 8 decembrie la Academia Română.

Vor fi invitaţi să participe specialişti din cele mai diverse domenii: economie, sociologie, arte şi cultură, antropologie, filosofie, politologie, religie, educaţie, sport, specialişti media etc.

Din aceeaşi perspectivă, propunem înfiinţarea unui site al Cabinetului Primului Ministru sub aceeaşi deviză, DISCURS CIVIC, VALORI CULTURALE ŞI PROSPERITATE, deschis pe durata celor trei zile, 6-8 decembrie, în care orice instituţie a ţării să poată defini repere sau semnala reuşite cu impact civic.

Conţinutul acestor semnalări, revizuit de o comisie de specialitate şi clasat pe domenii, se va adăuga cumulativ, an dupa an, constituindu-se progresiv într-un utilă bancă de date privind repere şi/sau înfăptuiri anuale cu impact civic, susceptibile să fertilizeze în mod direct iniţiative politice şi actul guvernării.

Efectul scontat priveşte crearea unui for de dinamizare a discursului civic la nivel naţional, iar în mod implicit, de dinamizare a iniţiativelor de dezvoltare, de creştere a participării politicienilor şi populaţiei la acţiunea civică privind dezvoltarea prin civilizaţie şi cultură.

 

Dr. Matei Stîrcea-Crăciun

Institutul Francisc Rainer de Antropologie

Academia Română

Bd. Eroii sanitari nr. 8

P.O. Box 35-13

050474 Bucureşti

t./f.: 021 317 5072

m.: 0744 536 678 

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

hehey