Editoriale culturale, politice, recenzii
USL stă să se rupă. Pe săptămâna viitoare vom putea auzi răcnetele: „USL a murit! Trăiască USD!” în uralele mulţimii … psd-iste (sper că nu vă gândeaţi că au de unde să aducă şi Voiculescu şi Oprea ceva răzeşi aplaudaci)….
Citeste mai mult
Fluviul izvorăşte din Carpaţi, din apropierea graniţei cu Polonia, vărsându-se în Marea Neagră. Binecuvântează cu apele sale şi teritorii istorice româneşti. E când graniţă între Basarabia şi Ucraina, când barieră între separatiştii transnistreni, protejaţi încă de o imensă statuie a…
Citeste mai mult
Diverşi politicieni unsuroşi, comentatori simbriaşi, analişti atotştiutori ai serviciior străine pe care le servesc şi televiziuni arondate eurasiatic ne tot reproşează că noi românii, sau mă rog, o parte dintre noi, oamenii răi, avem ceva cu Rusia. Ne spun…
Citeste mai mult
Trădarea individualizată este o alegere. E urmarea îndepărtării interesate de țara ta, de neamul tău. Te convertești, ca trădător, spre un altul, ipotetic, care ți-a ispitit ființa. Și ți-ai pierdut-o, pentru că niciodată celălalt ipotetic nu te va primi la el. Va rămâne ceea ce este, un aproapele ipotetic, un stăpân, iar tu, sluga lui.
Ar fi una dintre variantele posibile care îi înnegurează lui Victor Ponta planurile vesele de a zburda cu tovarăşii săi roşii, cafenii şi negri, sub forma unui nou guvern , prin Românica noastră cea de toate zilele. Este de fapt, una dintre piedicile, şi nu lipsită de loc de importanţă, pentru care unsul lui Voiculescu cu toate alifiile ezită să rupă USL-ul. Căci, spune, mafiota prudenţă, dacă pică tot jocul? Dacă nu mai este EL preşedinte? Dacă nu mai pică pleaşca în curtea noastră?
În ultimii ani, ideea de propagandă a fost asociată exclusiv cu „propaganda băsistă”. Oricine nu se ralia la înjurăturile la adresa lui Traian Băsescu era declarat duşman al poporului, trădător, securist, sau, şi mai rău, pupin…ist! În subconştient, publicul era…
Citeste mai mult
Motto: „La fiecare două secunde, Universul produce un retardat mental, încât îţi vine să-l baţi pe umăr şi să-i spui „Bravo Bătrâne”!” (L. Durrell, Cvintetul de la Avignon)
Într-un text anterior despre nostalgia românilor după Ceauşescu şi comunism, afirmam că acesta din urmă este în ofensivă la nivel mondial. Am dat în fugă câteva argumente fără a insista, căci subiectul era legat de o gugumănie populistă şi demagog-nostalgică a guvernanţilor actuali. Promiteam însă că în legătură cu tema comunismului voi reveni. Iată că o fac. Şi pentru, printre alţii, prietenul Grigore Traian Pop.
Dincolo de eroziunile unor sintagme conceptualizând bunul cetăţean, cetăţeanul autentic(Dahl), cetăţeanul cu puteri reflexiveîn organizarea/funcţionarea cetăţii (Strauss) sau cetăţeanul adaptabil(Lapierre), aparent dezinteresat de semnificaţiile topologice ale conceptului [cetăţean], Giovanni Sartori(Homo videns) inventaria dublete şi identifica puncte nodale în termenii: cetăţean…
Citeste mai mult
Vechea meteahnă a românilor, de a se sustrage cu bucurie victoriilor colective şi a se mândri pervers cu derapajele la vedere, face azi din spiritul public de la noi un noian de incongruenţe şi ezitări defetiste, dăunătoare. Nu ne mai…
Citeste mai mult
On Monday, January 20, 2014 10:04 AM, ion coja <ionzcoja@yahoo.com> wrote:
Într-o zi, mi-am dat seama că m-am săturat de pielea mea. Nu ştiu precis de ce: era prea mică, prea meschină, ponosită, învechită. E şi o vorbă pentru asta cum că nu-ţi mai încăpi în piele! Sentimentul cam ăsta era, că nu mă mai încăpea, nu mă mai merita. Mă schimbasem, acum nu mai eram – sau nu mai voiam să fiu – oricine; adică un nimeni, nimic.
Propoziţia lui Paul Ghiţiu „Comunismul este în ofensivă pe plan mondial” poate produce frisoane (deşi nu asta e intenţia autorului), ea amintind de o alta, încă celebră, „O stafie umblă prin Europa – stafia comunismului”, din Manifestul… lui Marx şi…
Citeste mai mult
Într-o serie de articole anterioare am tot folosit conceptul de „neo-comunism”. De fiecare dată am păstrat un rest de eroare în utilizarea lui. Am păstrat deschisă posibilitatea ca trecerea timpului să-mi aducă mai multă înţelepciune şi în cele din urmă să fiu convins că este un concept inadecvat pentru ceea ce voiam să caracterizez. Timpul trece, dar fără a mă convinge să renunţ la el, din contră…