Cu sau fără Ilie Bolojan, România rămâne... „SAFE”

Instalarea Rheinmetall în România, masivă, odată cu programul SAFE, e un punct de inflexiune în geopolitica românească. Germania, putere majoră europeană, este una medie la nivel mondial. Întrebarea, aparent fără răspuns deocamdată, este: se va instala Germania în România ca vector atlantist sau ca vector eurasianist? Germania, ca putere medie, nu poate juca decât ca pion al unei puteri globale de prim rang: SUA sau alianța Rusia-China. Nu există alternativă... (M. Thatcher). Lecția interbelică se repetă: Germania, ca putere dominantă a centrului ...

Citește tot articolul

Social

Despre pericol

Printre semnele epocii în care am intrat se regăseşte intruziunea crescândă a pericolului în viaţa de zi cu zi. Nu un accident se ascunde în ...

Află mai multe
Cultural

Suveranitatea și ...

Suveranismul și gobalizarea, două realități incompatibile? Am păstrat discuția despre suveranism deliberat în aria istorică a ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

Mătănii în balcon

Nicolae Georgescu | Cultural | 19 mai 2016

Una dintre cele mai interesante interpretări ale sintagmei „deus otiosus” o găsesc într-o carte a poetului filosof George Popa. Rezumând, pentru necesităţi de spaţiu şi de demonstraţie, dânsul spune ca Dumnezeu a dat omului cuvântul - după care s-a retras din lume. „Bobârnacul iniţial” a dus la scrierea istoriei care încă se desfăşoară în cosmos. Asta permite o discuţie despre relaţia dintre cuvânt şi idee, mereu fertilă. Mă gândesc, de pildă, la ideile ...

Bietul Marino! (III)

Grigore Traian Pop | Cultural | 16 mai 2016

Am primit câteva îndemnuri să-mi explic brutalitatea titlului. Mă grăbesc să afirm că nu e vorba de nici un fel de brutalitate, ci doar de încercarea de a urmări traseul a două destine exemplare: unul implicit, cel al lui G. Călinescu, autorul romanului cu tentă autobiografică Bietul Ioanide, şi al lui Adrian Marino, din Viaţa unui om singur, amândoi victime ale istoriei, deşi pe coordonate diferite şi cu alterări de personalitate esenţial diferite. M-am referit la ceea ...

Iluzia bogăției și distribuirea sărăciei

Friedrich Georg Junger | Social | 13 mai 2016

Cea mai înrădăcinată iluzie pe care progresul tehnic a creat-o este probabil cea legată de bogăţiile pe care chipurile le-ar produce. La baza societăţii, nimeni nu se îndoieşte că industria creşte bogăţiile noastre, iar aceasta cu atât mai mult cu cât industrializarea este răspândită de progresul tehnic din ce în ce mai departe. Se pare că există situaţii istorice şi economice care încurajează această convingere – există perioade de prosperitate care par să o ...

Parazitismul financiar al Occidentului

Valentin Katasonov | Politic | 9 mai 2016

Banca Mondială a publicat ediția din 2016 a broșurii sale de Statistică internațională a datoriei. Raportul cuprinde 120 de țări care sunt considerate ca slabe sau cu venituri intermediare (țări IMT), după criteriile Băncii Mondiale. Sunt furnizate informații detaliate despre datoria externă a fiecăreia dintre aceste 120 de țări IMT. Între altele, aceste informații sunt adesea completate de date asupra investițiilor străine, ceea ce a permis evaluarea rolului jucat de ...

Conversație cu Ultimul European

Pavel Ciorba | Cultural | 8 mai 2016

Ce este cu adevărat Europa? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să arătăm anume temelia care a determinat ca Europa să se dezvolte, să fie superioară, să se impună şi în final să fie. Temelia Europei constă în sinteza dintre civilizaţia Greco-Romană şi Creştinism. În acest sens, cultura greacă a conceput Cosmosul, care exprimă superioritatea şi ierarhia  ordinii preexistente a naturii, pe care societatea şi omul trebuie să o imite. Ideile Cosmosului ...

Zeus și vacile lui iubite

Nicolae Georgescu | Cultural | 6 mai 2016

În Stilistica limbii române, 1944, una dintre cele mai interesante cărţi ale lui Iorgu Iordan şi una dintre cărţile de înţelepciune ale culturii noastre, sunt discutate pe larg fapte de limbă ce implică participarea afectivă a vorbitorilor. Iorgu Iordan găseşte şi vocale lungi la Creangă (pe care, de altfel, îl va edita, dar mult după război, într-o ediţie critică ce a devenit, astăzi, de referinţă), şi cuvinte transcrise silabic de Caragiale, şi multe, foarte multe ...

Bietul Marino! (II)

Grigore Traian Pop | Cultural | 3 mai 2016

Peisajul publicisticii româneşti de după 1989 este dominat de unele mutaţii lingvistice asupra cărora semiologii, câţi vor mai fi rămas, nu insistă, poate şi întrucât fenomenul are o dialectică aparte. La lectura memoriilor lui Adrian Marino (veritabil roman autobiografic) alunecările de sens ale unor categorii precum „persoană”, „personaj”, „personalitate” nu pot fi explicate doar prin bruiajul limbajului, în contextul aşa-ziselor achiziţii lingvistice de ultimă ...

Autoritate spirituală și putere temporală

Alain de Benoist | Politic | 21 aprilie 2016

Trei autori consideraţi drept reprezentanţi extraordinari ai gândirii tradiţionale şi-au îndreptat atenţia către aceeaşi întrebare doctrinară. În 1929, Rene Guénon a publicat o lucrare intitulată Autorité spirituelle et pouvoir temporal publicată de J. Vrin.[1] În acelaşi an, Julius Evola i-a răspuns cu un articol ce poartă acelaşi titlu, care a apărut în revista italiană Krur[2]. Finalmente, în 1942, Ananda K. Coomaraswamy a publicat un eseu care a abordat aceeaşi ...

Despre

Editoriale culturale, politice, recenzii

Postări recente

Arhivă

Social

  1. Telegram
  2. Twitter-X
  3. WhatsApp
  4. Facebook