Despre tăria puterii politice

Rusia, ca fenomen politico-național, a fost creată de o putere statală reală (pouvoir fort), care însă nu a căutat niciodată (nici măcar sub Ivan cel Groaznic!) să exercite o presiune totalitară asupra vieții, culturii și economiei. Așa a fost în trecut. Așa va fi și în viitor. Iar noi, patrioții ruși, trebuie să ne amintim acest lucru și, fără a ne lăsa orbiți de atrocitățile dictaturii comuniste totalitare, care a arătat lumii nu o putere reală, ci o călcare violentă și arbitrară în picioare a vieții, independenței și libertății, trebuie să ne ...

Citește tot articolul

Social

Cel mai reușit produs ...

Tinerii protestatari sunt cel mai reușit produs al sistemului corupt pe care îl contestă. Doresc o mulțime de lucruri contradictorii, dar nu au ...

Află mai multe
Cultural

O oală într-un car de ...

Spun de la început că n-am citit cărțile lui Lucian Boia, doar le-am răsfoit și am urmărit, uneori cu încântare, polemicile pe care le-au ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

Cărţile Estului (IV) Măștile ipocriziei

Milan Kundera s-a înscris în Partidul Comunist în 1948. Avea douăzeci de ani. Ni-l putem imagina în pielea personajului Jahn Ludwik din primul său roman, Gluma, apărut la Praga în 1967: un tânăr fascinat de ideea că se instalează la „volanul istoriei”, stârnit de iluzia că inaugurează o nouă epocă şi, în cele din urmă, „oropsit de mişcarea în care a crezut”. O nefastă înclinaţie spre glumă, ...

Democratizarea falimentar-canonică a benzilor desenate

Pe fondul dinamitărilor softcore implantate prin textualismul scriptural-mediatic – virtual, în literatură sau post-literatură, am fi martori, potrivit Monicăi Spiridon (Postmodernismul : o bătălie cu povestiri), ai unui trafic de concepte/metode cu dublu sens circulator, pe care postmodernismul le asimilează prin bucle hermeneutice surprinzătoare cu toată accelerarea ”vizualizării dictatoriale”.   În priză directă, canonul literar se ...

Russel Kirk: Imaginația morală (I)

Russel Kirk – (1918 – 1994) politolog, moralist, istoric, critic social, critic literar şi autor de scrieri de ficţiune cunoscut pentru influenţa sa asupra conservatorismului american al secolului XX. Cea mai cunoscută lucrare a sa, Gândirea conservatoare, publicată în 1953, se spune că „a dat formă amorfei mişcări conservatoare de după cel de-al doilea război mondial”. El a definit dezvoltarea gândirii conservatoare în tradiţia ...

Cronica unei puteri schizoide

După căderea guvernului Ungureanu din mai 2012 şi după alegerile din toamnă, Puterea din România a redevenit bicefală. Pe de o parte un Preşedinte rănit politic de suspendare, pe de altă parte un Parlament şi un Guvern usl-ist pe val. Cele două plăci tectonice ale puterii executive, Preşedinţia şi Guvernul, şi-au amânat prin pactul coabitării inevitabila confruntare finală. În fapt, cele două instituţii ale puterii executive se pregăteau silenţios de ...

Există o datorie a Germaniei față de România?

Onorată Asistență, Permiteţi-mi să încep prin a mulţumi domnului prof. dr. Adrian Severin, membru al Parlamentului European şi fost ministru de externe al României, pentru receptivitatea fără rezerve manifestată faţă de ideea dezbaterii în această onorantă incintă a tendinţei, în creştere, a euroscepticismului, pe fundalul crizei dar şi al politicilor neadecvate ce s-au aplicat crizei. Aduc, de asemenea, mulţumirile mele reputaţilor ...

Contra raţiunii de stat liberale

Într-un eseu publicat în revista conservatoare „First Principles“, filozoful polonez Ryszard Legutko constata că „primul lucru care li s-a spus est-europenilor, sau şi l-au spus ei înşişi, atunci când s-au eliberat de sub hegemonia sovietică, a fost să urmeze calea liberală. Ce însemna ‘calea liberală’ nu era clar. Era însă clar că o respingere deschisă a acestei recomandări, chiar şi rostită în şoaptă, ...

Estul ca alteritate

Nicolae Bălcescu nota, în partea de început a studiului său „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, faptul că orice națiune are o funcție („misie”) a îndeplini în lume. Astfel, din perspectiva sa, o națiune trebuie să-și dovedească „folosul ce a adus și poate aduce lumei” pentru ca dreptul său să ajungă să fie respectat și recunoscut de celalte „nații” (Bălcescu, 1970, p.16). Am putea afirma că, ...

Constanța, un drum deschis

Dorul de Constanța m-a mânat în aceste zile spre mare. Izul umed-sărat al mării și tipetele păsărilor se asociază imediat unei stări aproape eterice de libertate. Oricine suferă de apăsarea orizontului închis între blocuri sau a aerului confiscat de motoare are nevoie de mare. Și oricine a crescut în mici mahalale de oraș balcanic, în care mirosurile, culorile și limbile se combină indiferente la armonie, obișnuit să cutreiere și să ...

Despre

Editoriale culturale, politice, recenzii

Postări recente

Arhivă