Editoriale culturale, politice, recenzii
Cu articolul despre „Capsomani, ciocănari, căpşunari şi ţigani”, d-l Grigore Traian Pop a atins un punct nevralgic şi foarte serios al discuţiilor trecute, prezente şi desigur viitoare de la noi – problema calificărilor profesionale din România. Astăzi, la modul savant,…
Citeste mai mult
„Viaţa omului e ca o poveste şi tot omul are povestea lui. Îţi par lucrurile la întâmplare, dar nu-i aşa. Când eşti tânăr nu-ţi dai seama. Toate’s bune şi frumoase, toate’s la voia lor. Când ai trecut prin viaţă şi…
Citeste mai mult
În intenția de a prezenta modul de comprehensiune a traseului de la prototipul morin-an, la derivațiile ce acompaniază modernitatea târziea utopiei și a escatologiei, evidența imediată este acea reconstituire detaliată a teoriilor/ descrierilor care recomandă utopia drept un model în trend-ul cercetării (și) românești.
Venind la guvernare împreună cu legionarii, la 14 septembrie 1940, după aşa-zisa revoluţie din 4-6 septembrie şi alungarea lui Carol al II-lea din ţară, generalul Ion Antonescu îi atribuie grupării lui Horia Sima, succesorul lui Corneliu Zelea Codreanu în fruntea…
Citeste mai mult
Cuvânt lămuritor
Domnule profesor ION COJA, s-a întâmplat un lucru extraordinar în ziua de 15 august, la Mânăstirea Petru Vodă: în faţa a sute de credincioşi, predica despre Maica Domnului aţi ţinut-o dumneavoastră, un laic, un mirean. Povestiţi-ne, vă rog, ce este de povestit.
Media românească ne comunică două informaţii cu un mare potenţial de nelinişte. Prima informaţie: românii au scăzut de la circa 23 de milioane, câţi erau acum 20 de ani, la circa 19 milioane şi peste, câţi a numărat ultimul recensământ….
Citeste mai mult
În cartea L’Empire eclaté (Imperiul spulberat), apărută în 1978, Hélène Carrère d’Encausse anunţa, cu argumente, destrămarea inerentă a UR.S.S., stârnind zâmbete neîncrezătoare, dar şi serioase controverse. Trecuseră zece ani de la invazia sovietică în Cehoslovacia. Primăvara de la Praga, de…
Citeste mai mult
Domnule Hurduzeu, trăiţi în SUA de ani buni. Cum îi văd americanii pe români, pe diferite nivele, de la nivelul omului politic, până la cel al omului de cultură?
Îmi pare rău că trebuie să vă dezamăgesc în legătură cu persoana dumneavoastră: nu sunteţi un creştin-ortodox. Nici măcar un creştin. Pentru că nici un creştin adevărat nu ar putea să expedieze cu atâta superficialitate şi atât de în "moda vremurilor"o temă atât de importantă.
Câteva evenimente cruciale din trecutul nostru, reverberând şi-n prezent, implică masoneria încă de la primele ei manifestări în spaţiul estic. Nu-i cu totul hazardată nici afirmaţia că România ar fi o construcţie politică a unor loji active în momente istorice…
Citeste mai mult
Am afirmat că în cultura română, prioritate a avut criteriul ideologic de evaluare a ideilor, asociate necondiţionat cu acţiunile autorilor lor în spaţiul public, spre deosebire de alte culturi, orientate, în mod pragmatic, către aplicarea modelului de analiză teoretică al unui savant în elaborarea strategiilor de dezvoltare economică.
Am alergat cale de trei episoade pentru a vorbi despre nişte lucruri pe care, de altfel, le ştim cu toţii şi le-au scris alţii cu mult mai multe informaţii, cu mult mai mult talent şi cu mult mai multă inteligenţă. Şi atunci de ce am mai făcut-o? Pentru a găsi un răspuns la nişte întrebări pe care mulţi şi le pun: Ce e de făcut? Ce mai poate fi făcut? Cum? După care model? Cu cine?
Relevarea unor aspecte de tip neo-comunist în învăţământul preuniversitar am întrerupt-o într-o contribuţie anterioară la Estica pentru a evidenţia câteva principii generale ale neo-comunismului. Dintre acestea, două sunt de importanţă majoră: 1) o cât mai mare parte din veniturile cetăţeanului…
Citeste mai mult
“Pe pânza de poteci necăjite”a comunităților românești se rezemă o bună parte din viitorul înțelegerii balcanice. Desigur, acum avem și podul din Vidin, axă modernă, sperăm binefăcătoare, nu de izolare, pentru comunitățile românești din Timoc.
Aproape de o acceptată metodă utopică – exerciţiu mental cu recul în posibilităţile (co)laterale de construcţie/deconstrucţie a lumilor posibile -, modul distopic ar putea susţine chiar şi ipoteza potrivit căreia, formula Europei, ca imperiu, ţine de un registru adnotat filosofico-politic sau economic, asaltul resimţit dinspre arhitectura europeană ca fundaţie confirmând ceea ce R. Nozick(Anarhie, stat şi utopie) denumea sustragerea influenţelor utopiei şi deturnarea finalităţii sale prin spargerea integralităţii.