Donoso Cortés și problema puterii politice

Donoso Cortés pornea de la o convingere fundamentală: politica modernă se naște dintr-o ruptură profundă cu tradiția. În societățile premoderne, ordinea politică nu era concepută ca o construcție autonomă, ci ca parte a unei realități mai vaste, în care dimensiunea morală, cea religioasă și cea politică formau o unitate coerentă. Exista un fundament comun care conferea puterii sens și legitimitate. Modernitatea a răsturnat radical această schemă. Puterea politică a încetat să se mai justifice printr-un adevăr transcendent și a început să se întemeieze pe ...

Citește tot articolul

Social

Despre pedeapsa cu ...

Nu există subiect care să se preteze mai bine la discuție decât pedeapsa cu moartea. Ea constituie pentru dezbaterile filosofice o temă aparte, ...

Află mai multe
Cultural

Revoluţie Conservatoare ...

Sintagma „Revoluţie Conservatoare”, care după al doilea război mondial a fost făcută celebră de către Armin Mohler, s-a născut în ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

Dictatura liberalilor

Bani creați din nimic și exploatare: dictatura financiară a stăpânilor apatrizi ai ratingului Pe baza noii alchimii bancare, care transformă hârtia tipărită în aur și, în plus, în lanțuri inoxidabile ale îndatorării, clasa lichid-financiară a stăpânilor globocrației fără frontiere a dobândit monopolul asupra creatio ex nihilo a monedei și a ratingului (adică asupra costului pe care entitățile publice sau private îl plătesc pentru a obține bani). Întreaga ...

Sunt șanse minime ca Trump să declanșeze un război în Golf

Ostilitatea reciprocă dintre Statele Unite și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, de la Revoluția Islamică din 1978 și de la instaurarea sistemului politic unic cunoscut sub numele de Vilayat-e Faqih sau „guvernarea/ocrotirea juristului islamic” (faqīh), are aproape o jumătate de secol. Noua ordine politică a democrației islamice, centrată pe naționalismul iranian, a reprezentat o provocare fără precedent și o amenințare percepută pentru SUA și pentru ...

Raportul experților comisiei juridice a Congresului american: lung prilej de vorbe și ipoteze dâmbovițene

Așa este! Raportul cu pricina nu este despre România, ci despre derapajul democratic în Europa (la care au pus umărul și administrațiile neo-marxiste americane). România este doar „arma fumegândă” care dovedește fără putere de tăgadă crima; studiul de caz care ilustrează fenomenul. Da, așa este! Raportul nu este legislație. Și nici nu s-a organizat vreun referendum pentru ca el să fie însușit de întreg poporul SUA. El este doar un document informativ care prin ...

Calvinism, americanism, creștinism răsăritean

Se petrece un fenomen mimetic major, anume reimportarea creștinismului american pe pământ românesc. Un fapt care trebuie să ne amintească rădăcinile protestante ale creștinismului american, care rădăcini nu prea au legătură cu înțelesurile comunitare ale creștinismului nostru. Pentru a se putea impune, creștinismul protestant a trebuit să lupte cu „totalitarismul” universalist al Bisericii Catolice, pe care l-a învins prin forța opusă, la fel de improprie spațiului ...

Suveranitatea și suveranismul, între modernitatea conceptelor și realitatea globală actuală (V)

Suveranismul și gobalizarea, două realități incompatibile? Am păstrat discuția despre suveranism deliberat în aria istorică a modernității clasice, fără a insista pe perioada actuală. Totuși, nu putem încheia acest scurt parcurs fără a lăsa să intre în scenă ideea forță a momentului actual, anume că globalizarea a estompat aproape definitiv nevoia și, mai ales, posibilitatea suveranismului. Sunt autori care declară ferm această opțiune, accentuând ideea de ...

Suveranitatea și suveranismul, între modernitatea conceptelor și realitatea globală actuală (IV)

Cazul românesc. George Panu și suveranismul tradiționalist românesc Unul dintre primele texte ale suveranismului românesc modern este cel semnat într-o serie de cinci numere consecutive ale „Convorbirilor literare” (numerele 4,5,6,7,8) din 1872 de către George Panu. „Convorbirile” au fost tipărite într-un volum de sine stătător în 1873 la editura Tipografia națională; volumul cuprinde numărele apărute între 1 aprilie 1872 și 1 martie 1873. George (sau Gheorghe) ...

Suveranitatea și suveranismul, între modernitatea conceptelor și realitatea globală actuală (III)

Consecințele politice ale lui concepției lui Hobbes Autoritatea lui Thomas Hobbes în materia filosofiei politice moderne, cu accent pe ideea suveranistă, este incontestabilă. Cu atât mai importate ni se par accentele critice pe care de Jouvenel i le scoate în cale. Foarte pe scurt, critica lui Jouvenel pornește în mod firesc de la antropologia de adâncime a lui Hobbes: natura umană la Hobbes este bazată exclusiv pe ceea ce se numește „apetit senzitiv”. Din această cauză, ...

Suveranitatea și suveranismul, între modernitatea conceptelor și realitatea globală actuală (II)

Alt critic al suveranității moderne: Bertrand de Jouvenel Peste mai bine de trei decenii de la critica lui Duguit adresată ideii suveraniste moderne, un alt gânditor francez remarcabil, Bertrand de Jouvenel, va emite și el idei critice la adresa aceluiași subiect[1]. Prima constatare majoră pe care o face de Jouvenel este aceea că Evul Mediu nu a cunoscut ideea de suveranitate așa cum o cunoaștem noi, ci ideea de ierarhie. Fiecare om avea deasupra un superior, care se numea suzeran ...

Despre

Editoriale culturale, politice, recenzii

Postări recente

Arhivă