Ce este identitatea?

Situată la intersecția dintre psihologie, sociologie și antropologia socială, problema identității este o problemă tipic modernă. În societățile tradiționale, această problemă nu se pune și, pur și simplu, nici nu poate fi pusă. Identitatea individuală, în special, nu constituie un obiect al reflecției conceptualizate ca atare, deoarece individul se concepe cu dificultate în afara grupului și nu poate fi considerat o sursă suficientă a propriei determinări. Așa cum scrie Charles Taylor, „însuși termenul de «identitate» este anacronic pentru culturile premoderne ...

Citește tot articolul

Social

Dezvoltarea: acces ...

Ca în fiecare an din 1991, între 31 august și 5 septembrie 2014 a avut loc la Stockholm „Săptămâna Mondială a Apei”. Evenimentul este ...

Află mai multe
Cultural

Civilizația care nu a ...

Aceasta este probabil trăsătura unică ce face ca China să fie cea mai aparte civilizație din istoria omenirii: este, practic, singura în care ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

Despre cartea lui Henri de Grossouvre Paris-Berlin-Moscova

Fiu al lui François de Grossouvre – care în timpul mandatelor lui François Mitterrand fusese, de fapt, sub acoperirea unei importante funcţii de stat[1], responsabilul prezidenţial pentru conducerea operaţională a ansamblului serviciilor de informaţii politice şi militare franceze şi care, aşa cum ne amintim, a murit în mod misterios şi tragic chiar în Palatul prezidenţial –, tânărul Henri de Grossouvre a publicat la Paris, la Editura L’Age d’Homme, cu o importantă ...

Despre putere şi moarte

Să ne îndoim că Rusia va extrage mai departe din adâncurile sale o intelighentsie religioasă, viguroasă, cultivatoare de stat ar însemna să ne îndoim de însăşi Rusia şi de viitorul acesteia. Ea poate s-o facă şi o va face. Şi ea însăşi va renaşte, se va întări şi va creşte. Însă cu cât se întâmplă acest lucru mai repede, cu atât mai bine; cu cât restaurarea Rusiei va fi mai grabnică, cu atât mai puţin sânge, suferinţă, hazard şi dezonoare se vor afla. Şi ...

Război fără pace?

În faţa ameninţării tot mai evidente cu flagelul războiului, e cazul să ne întrebăm: este oare războiul un lucru rău în sine? Sau el devine rău, respectiv bun, în funcţie de circumstanţele în care se desfăşoară? Poate fi el evitat, şi, dacă da, în ce condiţii şi cu ce costuri? În 1821, Joseph de Maistre, celebrul teoretician reacţionar francez, medita asupra caracterului divin al războiului. Poate că nu întâmplător acest gânditor care se opunea metafizic ...

Câteva idei privind Unirea Basarabiei

1. Indiferent de măsura în care Unirea depinde de un context internaţional favorabil, noi trebuie să avem un program al nostru, românesc, realist, pe care să-l urmărim indiferent de voinţa conjuncturală a altora. Dorinţa şi voinţa noastră de a ne uni nu este conjuncturală, nu este condiţionată decât de grija de a nu greşi! De a nu compromite ideea Unirii, printr-un eşec, printr-o greşeală, care să ne aparţină nouă, românilor.   UNIREA noastră o doresc ...

Reflecţii istorice asupra religiei în şcoală

În săptămânile trecute a avut loc o dezbatere publică despre legalitatea predării religiei în mod confesional în şcoala românească. Nu o să propun în rândurile ce urmează o dezbatere juridică, constituţională asupra acestui fapt educaţional. Mai degrabă aş vrea să abordez această temă dintr-o perspectivă diferită, una istorică. Lumea românească a păşit începând cu secolul XIX către un model societal occidental. Prima occidentalizare a noastră a adus cu sine ...

Despre democraţie

Există două concepţii diferite despre stat, respectiv despre politică: cea mecanică şi cea organică. Concepţia mecanică susţine instinctul uman şi interesele sale private; măsoară viaţa cantitativ şi formal. Concepţia organică derivă din spiritul uman şi urcă spre unitatea naţională şi interesele comune; este calitativă, caută rădăcinile spirituale şi soluţiile aferente. Vom examina mai întâi viziunea mecanică. Aceasta vede în om în primul şi primul ...

Vasile Lovinescu, geografia sacră şi ideea de Imperiu

Singurul scriitor român citat de Jean Parvulesco printre cei treizeci şi şase care, cum ne declară el însuşi, “ont le plus compté pour [lui et] ont souterrainement nourri [son] oeuvre” (1), adică “au contat cel mai mult pentru [el şi] au nutrit subteran opera [sa]“, este Vasile Lovinescu. Vasile Lovinescu se naşte pe 17 (30) decembrie 1905 la Fălticeni, în nordul Moldovei. “Tata, om de carte, călător impenitent, care simţea Europa ca o singură ţară” (2), se ...

Primatul Ortodoxiei Românești

După părerea mea –  umilă, firește, Ortodoxia este azi amenințată și de pretențiile nejustificate ale Bisericii Ruse de a se invita singură în fruntea Bisericilor Ortodoxe Auto-cefale! Patriarhul Rusiei dă semne că s-ar vrea cel puțin egalul Papei, ca reprezentant al Ortodoxiei, un fel de primus inter pares printre patriarhii ortodocși, capabil să declanșeze o resurecție morală și spirituală a întregii creștinătăți. Cum nevoia de o asemenea resuscitare ține de ...

Despre

Editoriale culturale, politice, recenzii

Postări recente

Arhivă