Cele mai noi editoriale:

Religie și cunoaștere pozitivă

I.M.: Domnule Mirel Bănică, în studiile dumneavoastră vă aplecați asupra subiectului religios românesc din perspectiva științelor sociale. Care sunt principalele probleme pe care le întâmpinați? Se pretează religiosul românesc cercetării pozitive? Poate această cercetare să fie obiectivă? Care ar fi cadrele acestei obiectivități?

Apel la civism

Societatea românească este încă dominată de o cultură păstrată, după cum spunea Lucian Blaga, în zodia copilăriei. Cultura minoră – nu ca importanță, ci ca vârstă – este dominată de categoriile mitului, iar civilizaţia pe care o produce este subordonată interpretărilor mitologice. Preeminenţa culturii în societăţile ţărăneşti, cred sociologii, le conferă acestora avantajul formelor primare de solidaritate (rudenia, vecinătatea, prietenia), soliditate, strabilitate, securitate.

Vechiul şi noul comunism

Economic, comunismul înseamnă colectarea producţiei la un centru şi redistribuirea justă a ei. În teorie. Experienţa ne arată că a doua parte a principiului este irealizabilă. Întorcându-ne la teorie ne întrebăm: ce-o fi aceea „redistribuire justă”? Să ne agăţăm însă de ceea ce s-a dus la împlinire, de prima parte a principiului, de colectarea într-un depozit comun. Ce nume urmează să poarte acest depozit? „Stat”.

hehey