Filosofie și istorie: interpretarea «Erei Xi Jinping» prin raportul lui Xi la cel de-al XIX-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez

La 18 octombrie 2017, cel de-al XIX-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez s-a deschis fără probleme la Beijing. Unele instituții media au proclamat că lumea a intrat în „epoca chineză”, deoarece faptul că „socialismul cu caracteristici chineze a intrat într-o nouă eră” se referă la o nouă epocă nu doar în China, ci în lume în ansamblu. Această nouă eră a fost deja etichetată drept „epoca Xi Jinping” de către cercetători avizați din China și din străinătate. Dacă dorim să înțelegem epoca Xi Jinping, trebuie mai întâi să studiem serios ...

Citește tot articolul

Social

Familia ca unitate ...

Unul dintre pericolele care ameninţă curentele de reacţiune contra forţelor dezordinii şi corupţiei ce devastează civilizaţia noastră şi ...

Află mai multe
Cultural

Între rău și binișor

Plec de la o amintire banală. Taica mare împreună cu Ciungu şi Grecu s-au dus la un proces la Câmpulung. Au plecat pe jos în viul nopții, ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

Un an de singurătate

Ecourile suspendării lui Traian Băsescu nu s-au stins şi nu se vor stinge prea repede. Cu atât mai mult cu cât, departe de a se resemna, pe modelul lui Emil Constantinescu, Traian Băsescu e hotărât să continue să lupte politic şi după plecarea de la Cotroceni. Partidul Mişcarea Populară, proaspăt înfiinţat, va fi, desigur, instrumentul cu care actualul titular de la Cotroceni va manevra în furtuna politică autohtonă. Traian Băsescu a dezamăgit ...

Când politicienii își suflecă manșetele

Lunile de vară sunt o perioadă eminamente electorală. Cine nu înțelege acest fapt, fie este într-o vacanță prelungită, fie a plecat din țară; de tot, fără șanse de întoarcere. Din luna mai până în luna septembrie, subiectele cu adevărat politice pălesc sub o formă socialo-promiscuă în care toți politicienii actuali sau cei wanna-be strâng mâini, îmbrățișează, zâmbesc, ecologizează zone, plantează copaci, ...

Nu există rețele de socializare!

Una dintre expresiile des vehiculate, în toate mediile, este ,,reţele de socializare”, un exemplu tipic de preluare mecanică a unei formulări despre o modalitate de comunicare cu foarte mare impact în societatea contemporană. Fenomenul a luat o amploare deosebită în spaţiul virtual românesc şi nu este de mirare circulaţia de referate cu titlul ,,Reţele de Socializare” postate pe un site, adresat tinerilor din şcoli şi ...

Metode sofisticate de a pierde vremea O confesiune studențească

„Mai multe foi mai ieftin, o dovadă că progresul social este mai bun cu zahăr”[1]               Una dintre marile provocări ale generaţiei mele (și nu numai) este timpul sau, mai bine zis, organizarea lui. Din ce în ce mai des aud în jurul meu invocată expresia nu am (avut) timp, ca scuză pentru sarcini neîndeplinite. Şi deşi înţeleg absurditatea expresiei, nu ascund că mi se ...

Mesaje din Sirius (XV) Filosoful care-şi caută Stăpânul

De multe ori, modul în care înţeleptul îşi oblojeşte complexele existenţiale  defineşte pedagogia echilibrului interior. Desigur, opera este, întâi de toate, expresia acestui echilibru dar, odată imaginată sau realizată, ea nu poate umple pustiul sufletesc al celui care creează, în realitatea imediată, lumi paralele. Cel puţin aşa reiese din ceea ce unii filosofi, ajunşi în aspră singurătate, ne dau de înţeles prin ...

Mircea Eliade și unitatea Eurasiei

Eu nu vorbesc niciodată despre Europa şi despre Asia, ci despre Eurasia. Nu există eveniment care să aibă loc în China sau în India, care să nu ne influenţeze pe noi, sau invers, şi aşa a fost întotdeauna. Giuseppe Tucci, “La Stampa”, 20 octombrie 1983. Chiar şi un etnolog şi antropolog aparţinând şcolii sociologice, precum Marcel Mauss, recunoştea că “din Coreea până în Marea Britanie există o unică istorie, aceea a continentului eurasiatic”. François Thual, ...

Cărţile Estului (IV) Măștile ipocriziei

Milan Kundera s-a înscris în Partidul Comunist în 1948. Avea douăzeci de ani. Ni-l putem imagina în pielea personajului Jahn Ludwik din primul său roman, Gluma, apărut la Praga în 1967: un tânăr fascinat de ideea că se instalează la „volanul istoriei”, stârnit de iluzia că inaugurează o nouă epocă şi, în cele din urmă, „oropsit de mişcarea în care a crezut”. O nefastă înclinaţie spre glumă, ...

Democratizarea falimentar-canonică a benzilor desenate

Pe fondul dinamitărilor softcore implantate prin textualismul scriptural-mediatic – virtual, în literatură sau post-literatură, am fi martori, potrivit Monicăi Spiridon (Postmodernismul : o bătălie cu povestiri), ai unui trafic de concepte/metode cu dublu sens circulator, pe care postmodernismul le asimilează prin bucle hermeneutice surprinzătoare cu toată accelerarea ”vizualizării dictatoriale”.   În priză directă, canonul literar se ...

Despre

Editoriale culturale, politice, recenzii

Postări recente

Arhivă