Filosofie și istorie: interpretarea «Erei Xi Jinping» prin raportul lui Xi la cel de-al XIX-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez

La 18 octombrie 2017, cel de-al XIX-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez s-a deschis fără probleme la Beijing. Unele instituții media au proclamat că lumea a intrat în „epoca chineză”, deoarece faptul că „socialismul cu caracteristici chineze a intrat într-o nouă eră” se referă la o nouă epocă nu doar în China, ci în lume în ansamblu. Această nouă eră a fost deja etichetată drept „epoca Xi Jinping” de către cercetători avizați din China și din străinătate. Dacă dorim să înțelegem epoca Xi Jinping, trebuie mai întâi să studiem serios ...

Citește tot articolul

Social

...

Se vorbeşte despre globalizare ca fenomen specific secolului XXI. Privit în profunzime, procesul globalizării este unul mai vechi şi s-a ...

Află mai multe
Cultural

Conferinţa, un gen în ...

Marţi, 27, şi miercuri, 28 mai, s-a desfăşurat în Bucureşti încă o conferinţă ştiinţifică. Tema ei, anunţată cu aproximativ trei luni ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

Iluzia bogăției și distribuirea sărăciei

Cea mai înrădăcinată iluzie pe care progresul tehnic a creat-o este probabil cea legată de bogăţiile pe care chipurile le-ar produce. La baza societăţii, nimeni nu se îndoieşte că industria creşte bogăţiile noastre, iar aceasta cu atât mai mult cu cât industrializarea este răspândită de progresul tehnic din ce în ce mai departe. Se pare că există situaţii istorice şi economice care încurajează această convingere – există perioade de prosperitate care par să o ...

Parazitismul financiar al Occidentului

Banca Mondială a publicat ediția din 2016 a broșurii sale de Statistică internațională a datoriei. Raportul cuprinde 120 de țări care sunt considerate ca slabe sau cu venituri intermediare (țări IMT), după criteriile Băncii Mondiale. Sunt furnizate informații detaliate despre datoria externă a fiecăreia dintre aceste 120 de țări IMT. Între altele, aceste informații sunt adesea completate de date asupra investițiilor străine, ceea ce a permis evaluarea rolului jucat de ...

Conversație cu Ultimul European

Ce este cu adevărat Europa? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să arătăm anume temelia care a determinat ca Europa să se dezvolte, să fie superioară, să se impună şi în final să fie. Temelia Europei constă în sinteza dintre civilizaţia Greco-Romană şi Creştinism. În acest sens, cultura greacă a conceput Cosmosul, care exprimă superioritatea şi ierarhia  ordinii preexistente a naturii, pe care societatea şi omul trebuie să o imite. Ideile Cosmosului ...

Zeus și vacile lui iubite

În Stilistica limbii române, 1944, una dintre cele mai interesante cărţi ale lui Iorgu Iordan şi una dintre cărţile de înţelepciune ale culturii noastre, sunt discutate pe larg fapte de limbă ce implică participarea afectivă a vorbitorilor. Iorgu Iordan găseşte şi vocale lungi la Creangă (pe care, de altfel, îl va edita, dar mult după război, într-o ediţie critică ce a devenit, astăzi, de referinţă), şi cuvinte transcrise silabic de Caragiale, şi multe, foarte multe ...

Bietul Marino! (II)

Peisajul publicisticii româneşti de după 1989 este dominat de unele mutaţii lingvistice asupra cărora semiologii, câţi vor mai fi rămas, nu insistă, poate şi întrucât fenomenul are o dialectică aparte. La lectura memoriilor lui Adrian Marino (veritabil roman autobiografic) alunecările de sens ale unor categorii precum „persoană”, „personaj”, „personalitate” nu pot fi explicate doar prin bruiajul limbajului, în contextul aşa-ziselor achiziţii lingvistice de ultimă ...

Autoritate spirituală și putere temporală

Trei autori consideraţi drept reprezentanţi extraordinari ai gândirii tradiţionale şi-au îndreptat atenţia către aceeaşi întrebare doctrinară. În 1929, Rene Guénon a publicat o lucrare intitulată Autorité spirituelle et pouvoir temporal publicată de J. Vrin.[1] În acelaşi an, Julius Evola i-a răspuns cu un articol ce poartă acelaşi titlu, care a apărut în revista italiană Krur[2]. Finalmente, în 1942, Ananda K. Coomaraswamy a publicat un eseu care a abordat aceeaşi ...

Bietul Marino! (I)

Este extrem de dificil să-ţi clarifici impresiile despre omul şi cărturarul Adrian Marino (refuză să accepte că ar fi literat, critic sau istoric literar şi e de-a dreptul scandalizat când e considerat eseist), după lectura masivului volum Viaţa unui om singur (Polirom, 2010), apărut postum, conform dorinţei testamentare a autorului. Afirm dintru-nceput că la lectură şi încă mult timp după aceea, admiraţia, revolta şi mila creştină se amestecă de-a valma. În ceea ce mă ...

Un text despre înțelepciunea teologică a lui Petru Rareș

Grigore Ureche aprecia astfel cele două domnii ale lui Petru Rareş (1483 – 1546): „cu adevărat era ficior lui Ştefan vodă cel Bun, că întru tot simăna tătâne-său, că la războaie îi mergea cu noroc, că tot izbândiia, lucruri bune făcea, ţara şi moşiia sa ca un păstor bun o socotiia, judecată pre direptate făcea”. Modelul ilustrului său tată i-a diriguit comportamentul şi gândirea, chiar dacă nu s-a putut ridica până la măreţia istorică a lui Ştefan cel ...

Despre

Editoriale culturale, politice, recenzii

Postări recente

Arhivă