Cu sau fără Ilie Bolojan, România rămâne... „SAFE”

Instalarea Rheinmetall în România, masivă, odată cu programul SAFE, e un punct de inflexiune în geopolitica românească. Germania, putere majoră europeană, este una medie la nivel mondial. Întrebarea, aparent fără răspuns deocamdată, este: se va instala Germania în România ca vector atlantist sau ca vector eurasianist? Germania, ca putere medie, nu poate juca decât ca pion al unei puteri globale de prim rang: SUA sau alianța Rusia-China. Nu există alternativă... (M. Thatcher). Lecția interbelică se repetă: Germania, ca putere dominantă a centrului ...

Citește tot articolul

Social

Globalizarea, Allah și ...

Caricatură. Conform DEX-ului, în dreptul acestui cuvânt, vom găsi următoarele: Reprezentare, mai ales cu mijloacele graficii, a unei persoane ...

Află mai multe
Cultural

Sensul castelor (II)

Cu toate acestea, chiar situațiile invariabile se pot modifica în timp: masa de paria din India beneficiază de legea cosmică a compensației ...

Află mai multe

Articole evidențiate pe Estica

România și decuplarea de geopolitică

Cristi Pantelimon | Politic | 28 august 2016

În România, geopolitica a fost (sperăm să nu mai fie pe viitor) o îndeletnicire stranie, curioasă: însușită, atâta câtă a fost, din punct de vedere intelectual, lecția-cheie a geopoliticii dintotdeauna a fost la noi întoarsă invers. Despre ce este vorba? Orice student care termină un curs de geopolitică știe că cea mai importantă dispută în plan geopolitic este aceea dintre puterile maritime și puterile continentale. De la clasicii americani (A. Mahan) sau englezi (H. ...

Fascismul între Occident şi Orient. Raporturile dintre regimul lui Mussolini şi naţionaliştii orientali: o pagină de istorie uitată

Michelangelo Ingrassia | Politic | 24 august 2016

La sfârşitul anilor ’20, fascismul căuta a avea raporturi stabile, într-o perspectivă anticapitalistă şi anticomunistă, cu mişcările naţionaliste din Orientul Mijlociu şi din Extremul Orient, aşa cum dovedesc contactele cu naționalismul hindus, vizitele lui Gandhi şi Tagore în Italia... În timpul vizitei sale în Libia, între 12 şi 21 martie 1937, Mussolini a primit sabia islamului din partea şefului de stat arab Yusuf Kerbish. Decernarea acestei săbii nu a fost doar ...

Cărţile Estului - A trăi pentru a mărturisi

Lucia Postelnicu-Pop | Cultural | 18 august 2016

Afirmaţia că Varlam Şalamov se situează imediat după Aleksandr Soljeniţîn „prin arta de a scrie despre Arhipelagul Gulag” nu-i doar superficială ci şi profund falsă. Întâi de toate, pentru că Arhipelagul (lanţ de „insule” ale exterminării situate în Nordul îngheţat al Siberiei dar şi pe alte meridiane ale Uniunii Sovietice) este o metaforă care-i aparţine în exclusivitate lui Soljeniţîn. Apoi, trebuie să observăm că, în ceea ce-l priveşte pe cel încununat ...

Precursorii iranieni ai celei de-a patra teorii politice

Eugene Montsalvat | Politic | 17 august 2016

Strămoșii intelectuali ai Revoluției Iraniene, Ahmad Fardid, Jalal Al-e-Ahmad și Ali Shariati împărtășesc multe puncte comune cu cea de-a patra teorie politică. Preluând din moștenirea intelectuală comună a lui Martin Heidegger, cele două formulează o critică a hegemoniei occidentale. În multe cazuri, ideile expuse de către acești gânditori iranieni prefigurează cea de-a patra teorie politică, cu toate că într-o aplicare specializată Iranului. Iranul prezintă un ...

Japonia: succesul unei ”căi prusace”

Josef Schusslburner | Politic | 6 august 2016

”Atunci când atingem un punct de vedere superior, privirea noastră mătură orizontul. Fumul urcă foarte sus. Căminele poporului arată și dovedesc fericirea sa”.   Nintoku Tenno (sec. IV-V)  Să fie iminent un război între Statele Unite și Japonia? Putem să admitem acest lucru mai cu seamă dacă citim analiza lui Friedman și LeBard (The Coming War with Japan). Această lucrare este importantă căci ea nu este unul dintre acele nenumărate studii care înțeleg să atace ...

Aziluri, instituții totale și societatea așa-zis deschisă

Cristi Pantelimon | Social | 3 august 2016

Se vorbește astăzi foarte mult despre ”societatea deschisă”. Paradoxal, spre deosebire de deceniile anterioare, se vorbește mai puțin acum despre universul concentraționar, despre instituțiile de reeducare, despre ”instituțiile totale”, așa cum le-a denumit cândva Erving Goffman, autor care merită citit cu atenție mai ales din noua perspectivă actuală a așa-numitei ”societăți deschise”. Cea mai importantă idee care traversează cartea (celebră) a lui Erving ...

Cărțile Estului

Nicolae Georgescu | Cultural | 1 august 2016

”Unele dintre eseurile Luciei Postelnicu Pop le-am citit cu mare interes în revista on line Estica. Dar, după lectura întregului volum, am avut revelația că mă aflu în fața unui veritabil eveniment editorial. Alegerea scriitorilor e dictată, în primul rând, de semnificația morală și ideologică a operelor lor, de protestul antitotalitar și, nu mai puțin, de valoarea estetică a acestora. Pe de altă parte, e de observat efortul Luciei Postelnicu Pop de a încerca să cuprindă ...

Relațiile româno-nord-coreene între 1975 și 1981

Alin Bogdan Samusan | Politic | 31 iulie 2016

Relațiile româno-nord-coreene au fost puțin abordate în istoriografia românească. Între lucrarea lui Radu Tudorancea referitoare la ajutorul dat Coreei de Nord de către România Populară în timpul războiului din peninsulă[1], lucrarea generalului maior Mihail E. Ionescu care se axează pe componenta politică și geopolitică a relațiilor dintre cele două state comuniste[2], cele două studii ale ambasadorului Izidor Urian din primul volum al antologiei ”Pagini din diplomația ...

Despre

Editoriale culturale, politice, recenzii

Postări recente

Arhivă

Social

  1. Telegram
  2. Twitter-X
  3. WhatsApp
  4. Facebook